Timp Liber

Puţini participanţi, dar valoroşi la Targul Meşterilor Populari

Ziarul de Vrancea
4 oct 2013 2207 vizualizări
“puterea cumpărătorilor a scăzut foarte mult. Oamenii admiră, le plac, dar atat” u frigul alungă şi puţinii cumpărători ai targului

Chiar dacă vremea rea pare să se ţină scai de organizatorii Festivalului Viei şi Vinului, la ultimile ediţii înregistrandu-se grade puţin în termometre, vă invităm la o ieşire în centrul Focşaniului măcar şi pentru cateva ore. Standurile participanţilor la Targul Naţional al Meşterilor Populari, ajuns la a XV-a ediţie, au fost amplasate langă Cinematograful Balada, pe locul în care s-a aflat Borna de Hotar dintre Moldova şi Ţara Romanească, poate ca un simbol al continuităţii poporului nostru.

Una dintre măştile create de Şerban Terţiu din Nereju, meşter de talie naţională

Numărul participanţilor este mult restrans, anul acesta numai 22 de meşteri fiind selectaţi pentru a-şi expune produsele, reprezentand toate zonele istorice ale ţării. Organizatorii, în principal Centrul Cultural, spun că au pus accent, nevoiţi şi de bugetul redus de anul acesta, pe calitatea produselor. “Din cei 22 de meşteri, 14 sunt din Vrancea, meşterii noştri pe care încercăm să îi ajutăm ajutăm să iasă în faţă, să fie apreciaţi şi să vandă pentru a putea rezista. Principalul scop al acestui targ îl constituie promovarea acestor meşteri, în ideea de a se susţine în demersul lor meşteşugăresc”, ne-a declarat Eugen Stoianof, sef serviciu în cadrul Centrul Cultural Vrancea. Participarea la astfel de targuri constituie singura modalitate a merşterilor de a-şi valorifica produsele, iar în afara celor caţiva care au reuşit să pătrundă pe piaţa naţională, avand comenzi  de la Muzeul Satului Roman şi Muzeul Satului din Sibiu care le comercializează produsele. “Puterea cumpărătorilor a scăzut foarte mult. Oamenii admiră, le plac, dar atat”, ne-a mai spus Eugen Stoianof. Din fericire, există tineri care deprind aceste meşteşuguri, iar 15 dintre ei au făcut demonstraţii practice în Piaţa Unirii. “Ne dorim foarte mult ca aceste meşteşuguri să fie duse mai departe, iar faptul că au fost oameni care au participat direct la demonstraţiile noastre ne-a bucurat. Să sperăm că numărul copiilor care îşi însuşesc aceste tehnici va rămane constant, astfel încat să ducă mai departe aceste tradiţii”, ne-a mai declarat Eugen Stoianof.

Ţesături vopsite cu plante

Iulian Mihalache se mandreşte cu sumanul său pentru care i s-au oferit 2.000 de lei

Iulian Mihalache este din localitatea Bălţăteşti, judeţul Neamţ, şi este pentru a opta oară la Focşani. Acesta s-a făcut remarcat prin sumanul pe care îl purta, despre care ne-a mărturisit că are peste 80 de ani. “Este vechi, din lană ţesută la război. În prezent, nu se mai lucrează aşa ceva”, ne-a spus acesta. Ne-a mărturisit că i s-au oferit pentru suman şi 2.000 de lei, dar nu vrea să se despartă de el. “Am venit la targ cu ţesături lucrate în familie, din lană de oaie ţurcană, în război de ţesut orizontal, cu trăistuţe, tapiserii, carpete mai mari, mai mici, covoare. Suntem cam ultimii meşteşugari care folosim reţete tradiţionale de vopsire cu plante. Preţurile sunt pentru toate buzunarele, se negociază”, ne-a declarat Iulian Mihalache. Anuţa Moldovan vine an de an de la Săpanţa, Maramureş, pentru a vinde la noi pături din lană ţesute la război. “Eu din asta trăiesc. Colind ţara şi vand. Lumea mai cumpără, iar preţurile sunt aceleaşi ca acum 8 ani, cand am venit prima dată. O pătură costă 250 de lei”, ne-a spus maramureşeanca. Trataţi bine la Focşani, meşterii din alte judeţe se înghesuie să ajungă în acest oraş, unde li se asigură cazare, masă şi transport. Din păcate însă, meşterii vranceni nu beneficiază de acelaşi tratament la festivalurile din alte judeţe, ceea ce face mai rară prezenţa lor la acestea. “Mai cumpără lumea, dar mai puţin. Străinii sunt cei care mai cumpără cimpoaie. Mai avem şi salariul de la Şcoala de Arte, deşi cam mic, dar ne ajută. Mă bucură faptul că avem copii pe care îi învăţ să ducă tradiţia mai departe”, ne-a spus Ion Stanciu, făuritor de cimpoaie din Nistoreşti. Acesta s-a făcur remarcat prin confecţionarea cimpoaielor cu burduf de ied, încă prezente în spectacolele folclorice romaneşti. Targul Meşterilor Populari rămane deschis pană maine. (M. VLĂDESCU)



În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.