Timp Liber

Peste 50% din români cred că se serba mai frumos 1 Mai şi se muncea mai bine înainte de '89

Ziarul de Vrancea
30 apr 2013 645 vizualizări
Peste 60% dintre români consideră că se muncea mai bine în România înainte de 1989, iar peste jumătate cred că ziua de 1 Mai era sărbătorită mai frumos decât în prezent, potrivit unui studiu realizat, pentru Ziua Muncii, de către Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES). Peste 60% dintre români consideră că se muncea mai bine în România înainte de 1989, iar peste jumătate cred că ziua de 1 Mai era sărbătorită mai frumos decât în prezent, potrivit unui studiu realizat, pentru Ziua Muncii, de către Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES). Peste 60% dintre români consideră că se muncea mai bine în România înainte de 1989, iar peste jumătate cred că ziua de 1 Mai era sărbătorită mai frumos decât în prezent, potrivit unui studiu realizat, pentru Ziua Muncii, de către Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES).

 

    

 

Cercetarea arată că peste jumătate dintre români (54%) obişnuiesc să sărbătorească 1 Mai, iar cei mai mulţi dintre ei petrec această zi fie acasă (39%), fie la iarbă verde (39%, cu familia apropiată (54%), în compania prietenilor (25%) sau cu familia extinsă (17%).

Pentru o treime dintre participanţii la studiu (35%),1 Mai semnifică Ziua Muncii, dar pentru 13% această zi este doar "zi liberă", 10% spun că este o zi obişnuită, normală. Pentru nouă procente această zi nu are nicio semnificaţie, iar pentru 7% este o zi de odihnă şi relaxare.

Aproape jumătate dintre cei chestionaţi cred că 1 Mai nu şi-a mai păstrat, în ultimii ani, semnificaţia de Zi a Muncii, iar peste jumătate cred că 1 Mai se sărbătorea mai frumos înainte de 1989 decât în prezent.

Unul din 10 români nu consideră potrivit ca Ziua Muncii să fie sărbătorită printr-o zi liberă şi peste jumătate dintre aceştia cred că această zi ar trebui sărbătorită prin muncă.

Doi din zece români vor pleca undeva în perioada cuprinsă între 1 Mai şi sărbătoarea de Paşte, majoritatea optând pentru a merge în vizită la rude şi prieteni (54%), la munte (35%) sau la ţară (34%).

Dintre cei chestionaţi, 41% spun că vor ieşi la iarbă verde de 1 Mai, 38% vor pregăti cu această ocazie mici, iar 52% vor face grătare.

Bugetul alocat pentru ziua de 1 Mai este unul relativ modest: unul din trei respondenţi alocă până în 100 de lei, 27% spun că au alocat cel mult 199 lei, iar 17% declară că suma alocată este de maxim 299 lei. Doar cinci procente susţin că au alocat peste 600 de lei, iar 8% dintre participanţii la studiu nu au alocat un buget pentru 1 Mai.

În ceea ce priveşte zilele pe care românii le au libere în perioada 1 Mai - Paşti, 36% dintre ei se bucură, în acest an, de trei sau patru zile libere, 33% au între una şi două zile libere, 7% beneficiază de cinci sau şase zile, iar 5% au peste şase zile libere.Totuşi, 13% dintre români nu au, în această perioadă, nicio zi liberă.

Mai mult de un sfert dintre cei chestionaţi care sunt angajaţi, liber profesionişti sau care au o afacere muncesc între 9 şi 11 ore zilnic, iar 12% muncesc chiar peste 11 ore. Majoritatea dintre ei însă - 55% - lucrează între şase şi opt ore, iar 7% lucrează între trei şi cinci ore.

Dintre cei care sunt angajaţi, liber profesionişti sau au o afacere, un procent de 68 spun că sunt nevoiţi să lucreze şi ore suplimentare. Pentru 13% dintre cei care muncesc suplimentar, acest lucru se petrece la sfârşitul săptămânii. O treime sunt nevoiţi des să lucreze ore suplimentare, 15% foarte des, iar pentru 44% acest lucru se petrece rar. Peste jumătatea dintre cei care muncesc suplimentar, fac acest lucru voluntar, pentru 15% este o obligaţie contractuală, iar 28% fac acest lucru doar când li se solicită în mod expres. Peste o treime dintre cei care muncesc suplimentar lucrează şi acasă, peste jumătate dintre aceştia (56%) susţinând că acest lucru li se întâmplă des şi foarte des.

Aproape unul din şase respondenţi (58%) consideră că munca lor este mai degrabă solicitantă, iar 49% dintre cei intervievaţi declară că, după o zi de muncă, se simt în mare măsură extenuaţi.

Peste jumătate dintre participanţii la studiu (53%) consideră că postul pe care îl ocupă implică o mare responsabilitate, iar alţi 32% susţin că, în munca lor, au o foarte mare responsabilitate.

Pentru 64% dintre cei intervievaţi, locul de muncă actual este foarte important, iar 77% dintre participanţii la cercetare cred că, dacă nu ar mai avea actualul loc de muncă, le-ar fi greu şi foarte greu să îşi găsească un serviciu nou.

Referindu-se la locul actual de muncă, cei mai mulţi respondenţi sunt mulţumiţi şi foarte mulţumiţi de relaţia cu colegii (94%), de serviciu în general (93%), de programul de muncă (86%), de relaţiile cu superiorii (85%), de volumul de muncă (82%), pe ultimul loc în această ierarhie situându-se salariul (65%).

Locul de muncă provoacă stres pentru 46% dintre cei chestionaţi, în timp ce 54% dintre ei spun că locul de muncă le provoacă puţin stres sau deloc.

O treime dintre respondenţi (31%) sunt îngrijoraţi şi foarte îngrijoraţi de perspectiva pierderii locului de muncă.

Potrivit iniţiatorilor studiului, datele prezentate se referă la eşantionul de respondenţi care sunt angajaţi, sunt liber profesionişti sau care au o afacere.

Dintre respondenţii şomeri, casnici sau elevi şi studenţi care au reprezentat 23 de proocente din eşantion, doar 56% sunt în căutarea unui loc de muncă.

O proporţie de 87% dintre cei aflaţi în căutarea unui loc de muncă susţin că ar accepta un job şi dacă acesta ar necesita competenţe inferioare pregătirii lor profesionale şi acelaşi procent ar accepta şi un loc de muncă ce ar presupune muncă peste program sau la domiciliu.

Totodată, peste jumătate - 53% - dintre cei care îşi caută un job ar accepta un loc de muncă chiar dacă salariul ar fi mai mic decât aşteptările lor.

Mai mult de 60 de procente, respectiv 64% dintre respondenţi, cred că se muncea mai bine în România, înainte de 1989.

Studiul a fost efectuat în perioada 26 - 29 aprilie pe un eşantion de 1.689 de persoane, cu vârste de peste 18 ani, eşantionul fiind multi-stratificat, probabilist, reprezentativ la nivel naţional, cu o eroare maximă tolerată de ± 2,5 la sută.


www.rtv.net

În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.