Înălţarea Sfintei Cruci – hramuri la Vizantea şI Odobeşti
Semn al infamiei şi dezonoarei, Crucea a devenit prin răstignirea lui Iisus Hristos semnul biruinţei şi simbolul creştinismului. Dacă până la Hristos, crucea era obiectul pe care autorităţile răstigneau pe cei condamnaţi la moarte, prin răstignirea lui Hristos, Crucea a devenit semnul pe care creştinii îl fac ori de câte ori trec printr-o cumpănă sau însoţesc cu acest semn rugăciunile către Cel de Sus. Această sărbătoare a fost instituită în secolul IV, timpul Împăratului Constantin Cel Mare. (V. M.)
Hramul fostei Mănăstiri Vizantea
Credincioşii din nordul judeţului participă la hramul fostului aşezământ monahal de la Vizantea. Fondat de Pentru Schiopul spre sfârşitul secolului al XVI-lea, Schitul de la Vizantea a fost transformat în Mănăstire de Ieremia Movilă în primii ani ai secolului XVII, devenind unul din marile aşezăminte monahale din fostul judeţ Putna. Cu hramul “Inălţarea Sfintei Cruci”, biserica aşezământului a devenit după secularizarea averilor mănăstireşti în 1863, biserică de mir, cum este şi astăzi. (V. M.)
Hramul ”Catedralei” din Odobeşti
Pentru că este o localitate în care istoria oraşului se confundă cu istoria podgoriilor de pe dealurile de sub Măgură era şi normal ca hramul bisericii „catedrale” din oraş să fie „Înălţarea Sfintei Cruci”. Aceasta pentru că înainte şi după „Ziua Crucii” aveau loc tocmelile între podgoreni şi culegători pentru recoltarea strugurilor. „Ziua Crucii” însemna la Odobeşti începutul culesului care se încheia pe 14 octombrie de „Cuvioasa Paraschiva”. (V. M.)