Timp Liber

Rugaţi-vă de Florii la “Sfînta de la Valea Neagră”

Valentin Muscă
5 apr 2012 2261 vizualizări
Vă recomandăm în acest sfîrşit de săptămînă un pelerinaj la Sfînta de la Valea Neagră, locul mistic al Vrancei arhaice, spre care şi-au îndreptat paşii veacuri la rîndul creştinii în timpul Postului

Aşa cum francezii au Lourdes, muntenii pe Sfînta Filofteia, iar moldovenii pe Cuvioasa Paraschiva, în Munţii Vrancei, de aproape 3 secole, vrîncenii o au pe Sfînta de la Valea Neagră. Amestec de creştinism şi superstiţii din timpuri imemoriale, crezul vrîncenilor în puterea miraculoasă a Icoanei Făcătoare de Minuni de la Mănăstirea Valea Neagră a hrănit sufletele încercate şi nu o dată pline de suferinţă ale păstorilor care plecau în transhumanţă de o parte şi de alta a Carpaţilor. Pentru că ne aflăm în ajunul Săptămînii Patimilor, la numai o zi de Florii şi mulţi dintre cititorii ”Ziarului de Vrancea” vor să-şi găsească liniştea, vă recomandăm în acest sfîrşit de săptămînă un pelerinaj la Sfînta de la Valea Neagră, locul mistic al Vrancei arhaice, spre care şi-au îndreptat paşii veacuri la rîndul creştinii în timpul Postului. Situată în comuna Nistoreşti, pe DJ 205 M, Mănăstirea Valea Neagră a fost fondată de Cuviosul Vasile de la Poiana Mărului, la cererea vrâncenilor care au trimis o delegaţie la Poiana Mărului, în frunte cu preotul Maftei din Spineşti. Aşa a luat naştere Schitul Vrancei în 1755, iar printre darurile primite de la Cuvios, tradiţia spune că s-a aflat şi Icoana Făcătoare de Minuni. Dacă Schitul Vrancei a fost pînă în epoca modernă şcoală şi academie populară pentru copiii ciobanilor, Icoana Făcătoare de Minuni a fost ultima speranţă a femeilor rămase la vatră atunci cînd bărbaţii plecau cu stînele peste munţi sau atunci cînd, în 1877-1878, 1916-1918, 1941-1945, feciorii satelor de mocani erau la oaste. Dacă s-ar scrie istoriile povestite de vrînceni cu minunile săvărşite de Sfînta de la Valea Neagră, cu siguranţă ar ieşi o carte cît o Biblie. Şi astăzi, cei care merg şi se roagă la Sfînta pot asculta din gura credincioşilor istorii trăite într-un trecut recent, de oameni care au ajuns în toiag la icoană şi au plecat pe picioarele lor. Dacă Dumbrava este, prin Bojdeuca Tudorei Vrâncioaia, locul fondator al mitului întîlnirii dintre Tudora Vrîncioaia şi Ştefan Cel Mare, Valea Neagră este prin Icoana Făcătoare de Minuni, locul sacru al Vrancei arhaice, spre care se îndreaptă rugăciunile acest popoar de păstori de pe acoperişul Carpaţilor. (Valentin MUSCĂ)













Mănăstirea se găseşte în comuna Nistoreşti, pe DJ 205 M, la 80 de km de Focşani, pe DN 2D până la Valea Sării, iar de acolo pe drum judeţean până la mănăstire.




În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.