Muzeul de Istorie - o masina a timpului prin epocile omenirii
Pasionatii de istorie au ocazia sa faca un periplu prin istoria omenirii, din Paleolitic pina in epoca moderna. Incaperile sectiei de Istorie a Muzeului Vrancei se transforma, in compania unui muzeograf, in epoci istorice, iar vizitatorii isi pot imagina si se pot transpune in viata oamenilor pesterilor, apoi a celor din Evul Mediu, pina in momentele care au marcat istoria romanilor in epoca moderna. Obiectele arheologice din primele epoci ale omenirii descoperite pe tot teritoriul judetului, indeosebi la Cindesti, Coroteni, Manastioara, Birsesti, reconstituie evolutia materiala si spirituala a comunitatilor umane preistorice de la Curbura Carpatilor. Cei care trec pragul muzeului pot admira unele dintre cele mai vechi si mai valoroase exponate din tara: un corn de mamut, descoperit la Valea Sarii, in Paleoliticul superior (35.000 a. Chr.-30.000 a.Chr), o locuinta in care se reconstituie viata oamenilor din Epoca Bronzului, un mormint de inhumatie din aceeasi epoca. O istorie interesanta este legata de cornul de mamut descoperit pe teritoriul judetului nostru, singura fosila naturala si bine conservata care se regaseste in colectia Muzeului de Istorie. "Acest corn de mamut este unul dintre cele mai importante fosile descoperite in urma cercetarilor de suprafata de pe Valea Putnei, facute de Sebastian Morintz, intre anii 1953 - 1956. El a fost adus in muzeul nostru imediat dupa ce a fost gasit, prin anii \'50. Vreau sa mentionez faptul ca zona Valea-Sarii, unde a fost gasit acest corn de mamut, este o zona care pastreaza multe impresiuni fosilizate din perioada Paleoliticului, si nu numai", ne-a declarat unul dintre specialistii in istorie veche ai muzeului.
Omul preistoric vrincean
Un alt exponat cu o valoare deosebita este si un mormint din Epoca Bronzului, descoperit la Cindesti, in care se mai pastreaza inca osemintele unui homo sapiens, un vas de ofranda si alte ramasite arhaice. "Mormintul, in cista de piatra contine si ramasitele unui om preistoric din Epoca Bronzului, inhumat in pozitie chircita, linga care s-a gasit un vas de ofranda cu torti suprainaltate si obiecte de podoaba. Inmormintarea era un adevarat ritual, descris de specialistii Radu si Marlena Florescu, in cartea "Rituri si ritualuri de inmormintare in epoca bronzului": "Orientarea mortilor cu capul la vest si moartea insasi era probabil comparata cu apusul soarelui. (...). Mormintul era realizat din piatra, pentru ca era considerat un omagiu adus celui disparut, un loc de repaus, care sa nu poata fi profanat". La Cindesti au fost descoperite peste 273 de morminte din perioada preistorica, si nici unul nu seamana cu altul", a marturisit muzeograful. Viata, ocupatiile si principalele preocupari ale omului preistoric sint reflectate de obiecte precum harpoane de pescuit, unelte din silex pentru agricultura, fusaiole din ceramica pentru tors, daltite din os, vase din ceramica pentru uzul casnic, arcuri pentru vinatoare, virfuri de sageti din piatra si din bronz. "Omul preistoric vrincean este la fel ca toti ceilalti oameni preistorici despre care s-au facut atitea reconstituiri. Ei aveau ca ocupatii pescuitul, vinatoarea, tesutul, torsul, dar si practici religioase, ceea ce demonstreaza faptul ca erau preocupati si de viata spirituala. Tot ceea ce faceau era legat de ceea ce vedeau si interpretau din natura. De exemplu, pentru a se proteja, isi alegeau locuri inalte pentru a-si construi locuintele sau linga apa, pentru a se aproviziona mai bine. In muzeu mai pastram ace din oase, pe care le foloseau pentru a-si confectiona imbracamintea din piele de animale", a afirmat acelasi muzeograf. In epocile ulterioare, preocuparea oamenilor preistorici pentru viata spirituala si economica este demonstrata prin descoperirea unor obiecte de cult la Manastioara si Coroteni: vase pentru ofrande, obiecte de podoaba (inele, bratari, amulete din bronz, coliere din melci, catarame din os), un idol de piatra descoperit la Cindesti. Primele manifestari artistice ale omului primitiv - statuetele antropomorfe si zoomorfe din Epoca Bronzului - preiau motivele din mediul umanizat sau din natura, strins legate de credintele naturiste ale vremii si de cultul fertilitatii. Vizitatorii pot patrunde in interiorul civilizatiilor care au marcat lumea preistorica a plaiurilor vrincene, prin intermediul obiectelor care apartin vestitelor culturi Cucuteni (4.500 - 3.700 a. Chr.), Monteoru (2.000 - 1.200 a. Chr.), Cris-Boian (6.000 - 5.000 a.Chr.) sau Necropolele de la Sintana de Mures (sec. IV d. Chr.). Multe dintre obiecte sint restaurate si marcate dupa o metoda speciala, care pastreaza pe cit posibil originalitatea exponatelor. "In ziua de azi exista multe metode performante prin care obiectele pot fi restaurate ca si cum ar fi noi, dar nu este de dorit acest lucru, pentru ca trebuie pastrata autenticitatea obiectelor, trebuie sa se vada patina timpului", ne-a marturisit unul dintre muzeografii Muzeului de Istorie.
O biserica din secolul XIX, reconstituita
Pe teritoriul judetului nostru au fost descoperite si marturii ale civilizatiei geto-dace (sec. VI a.Chr. - sec. III d.Chr), precum obiecte de uz casnic si pentru agricultura din fier, vase din ceramica de la Palanca si Cindesti, fluiere din os, obiecte de podoaba din bronz, monede thasiene si monede imperiale romane din bronz. "Pe intreg teritoriul judetului s-au descoperit tezaure monetare republicane si imperiale, dar si monede izolate, emise sub diferiti imparati si regi. Monedele dacice au aparut dupa cele romane, pentru ca le imitau in mare masura", ne-a povestit un specialist in Istorie Veche din cadrul muzeului. Reprezentative pentru reconstituirea Evului Mediu in acest spatiu geografic sint obiectele din ceramica, uneltele, podoabele si armele medievale descoperite la Budesti, Cimpineanca si Dragosloveni. In cadrul muzeului, un loc aparte il ocupa prezentarea rolului Bisericii Ortodoxe in viata si continuitatea poporului roman. Vizitatorii pot admira obiecte descoperite la Manastirea Mera (sec. XVI-XVII) si la Manastirea Bordesti (sec.VII-VIII), printre care vase din ceramica smaltuita, sfesnice din lemn si alte obiecte de cult. In cadrul muzeului a fost amenajata si o incapere care reconstituie o biserica din secolul XIX, in care se regasesc obiecte de cult din argint, un jilt arhieresc, icoane si o Evanghelie tiparita la Neamt in 1858. "Au existat numeroase centre de tiparitura in secolul al XIX-lea, mai ales pe linga mitropolii. Primele carti tiparite au fost cele bisericesti, care au circulat prin diferite zone ale tarii si au strins legaturile intre romani", ne-a marturisit un specialist in istorie moderna al Muzeului de Istorie.
Mihail Sturza si paharele sale din cristal
Vizitatorii muzeului pot fi martori virtuali ai unor momente decisive pentru istoria Romaniei moderne: Revolutia de la 1848, Unirea Principatelor Romane (1856 - 1859), Razboiul de Independenta (1877 - 1878). Citeva pahare din cristal din care se spune ca a baut insusi domnitorul Mihail Sturza, un numar al revistei revolutionare de la 1848, "Foaie pentru minte, inima si literatura", documente de la Unirea de la 1859, umbreluta care a apartinut doamnei Elena Cuza, un birou cu scara pentru biblioteca a domnitorului Gh. Bibescu din secolul XIX, sint citeva dintre obiectele deosebite care pot fi admirate de pasionatii de istorie si de frumos. "Paharele din cristal sint autentice, au apartinut lui Mihail Sturza, caci au inscriptionata stema Moldovei. Acest set face parte din tezaurul national si a fost adus de la Muzeul National. Cit despre umbreluta care a aprtinut doamnei Elena Cuza, ea a fost achizitionata de la una dintre vechile familii bucurestene sau vrincene, nu se stie precis", a declarat acelasi muzeograf. Un colt de muzeu a fost transformat intr-o mica farmacie, reprezentativa pentru viata medicala a secolelor XIX - XX. Cei care doresc sa viziteze Muzeul de Istorie o pot face de marti pina duminica, intre orele 9 - 17. In aceste zile, prin intermediul proiectului "Prietenii Muzeului", tinerii pot vizita gratuit muzeele si mausoleele din judet. (Mihaela BESLEAGA)
CASETA
Scurt istoric al Muzeului de Istorie din Focsani
Inceputurile muzeului vrincean se regasesc in constituirea, in 1928, al unui nucleu in cadrul Colegiului "Unirea" Focsani, din initiativa "Ligii Culturale" si a profesorilor acestei institutii, in jurul careia gravita viata culturala a orasului. In 1951 Muzeul Vrancei a fost inscris in rindul institutiilor de stat. In anul 2004 a avut loc reorganizarea expozitiei de baza a Sectiei de Istorie. Lucrarile de reparatii si reconsolidare au durat doi ani, cu fonduri venite de la Consiliul Judetean, iar la 24 ianuarie 2006 muzeul a fost redeschis publicului. (M. B.)
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Timp Liber
