Timp Liber

Vizantea, o lume din amintiri

Valentin Muscă
5 dec 2008 1315 vizualizări
Pe Valea Vizautului cumanii au zidit in secolul al XIII-lea cetati puternice u Ieremia Movila a ridicat in secolul al XVII-lea, pe aceleasi locuri, o manastire u trei secole mai tirziu, localitatea a devenit statiune balneoclimaterica u astazi, din toate acestea nu au ramas decit amintirile

Uitata pe Valea Vizautului, Vizantea este la inceput de secol XXI o lume care traieste numai din amintiri. Tocmai de aceea, pentru acest sfirsit de saptamina, ca sa va scoatem din lumea pestrita a kitschului turistic tip Lepsa-Gresu, "Ziarul de Vrancea" va propune o destinatie mai putin en vogue, dar nu lipsita de importanta "" Vizantea. Cu urmele cumanilor inca vii, cu ruinele manastirii din care au ramas doar zidurile si cu amintirile statiunii de odinioara, Vizantea poate deveni un loc ideal pentru a petrece un sfirsit de saptamina. Este drept, nu pentru turistii cu "fite", ci pentru cei care vor sa descopere o alta Vrance, mai mult o lume de altadata, amortita intr-un trecut pe care pare sa nu-l mai depaseasca. Aflata la limita nord-estica a Vrancei arhaice, chiar numele Vizantea vine de la de la viz, vizer (in maghiara, apa) si ne duce cu gindul la o epoca in care acest colt de Europa era locuit de pecenegi si cumani, iar zona de est a Carpatilor apare pe hartile secolului al XIII-lea ca Tara Cumanilor. Si daca mai spunem ca la Vizantea avem o interesanta comunitate romano-catolica, ale carei origini sint la fel de controversate ca si originile zidurilor descoperite intimplator in 2006, avem deja motive sa va indrumaam pasii pe urmele cumanilor. Din nefericire, de la cumani nu a ramas decit un morman de pietre, descoperite acum doi ani, pe care nimeni nu le-a bagat in seama, dar asta este alta poveste. Putem ajunge la Vizantea foarte usor, fie pe DN 2D via Vidra, fie pe Drumul Judetean care pleaca din Panciu la Soveja, via Racoasa.


Ctitorie domneasca


Daca amintirile cumanilor sint destul de vagi in memoria locului, turistul care va ajunge la Vizantea va avea surpriza sa descopere povesti despre averile fabuloase ale egumenilor greci de la Manastirea Vizantea. Pentru aceste averi, unii aventurieri, veniti special de la Bucuresti, au sapat tuneluri, sperind ca la capatul lor sa descopere "comoara grecilor". Aceste povesti nu ar fi putut fi spuse astazi de vizauteni daca la inceputul secolului al XVII-lea, Ieremia Movila nu ar fi ctitorit aceasta manastire, pe Valea Vizautului Mare, la poalele Muntelui Rachitasul si al Dealului Horgesti. Manastirea de la Vizantea este cea mai veche ctitorie domneasca de pe paminturile Vrancei si in acelasi timp prima constructie serioasa realizata de unul din domnitorii Moldovei pe frontiera de sud a voievodatului. Dupa trei decenii, Matei Basarab va zidi biserica viitoarei Manastiri Soveja, jumatate de secol mai tirziu, in 1661, Grigorie Ghica domnitorul Moldovei, a ridicat fortareata de la Sfintul Ioan din Focsani, iar peste un secol, in 1707, Antioh Cantemir a terminat de zidit Manastirea Mera. Cu aceasta Vrancea intra din punct de vedere arhitectural in epoca marilor constructii medievale moldovenesti. Cei care vor ajunge la Vizantea vor putea sa admire zidurile impunatoare ale fostei Manastiri si parfumul de epoca al fostei statiunii balneoclimaterice.


Statiune balneoclimaterica


Cunoscute si apreciate de localnici, apele minerale de la Vizantea si-au facut un renume cind un meserias din Panciu, bolnav de reumatism, s-a vindecat gratie acestor ape. Deja, in 1886 Vizantea era declarata statiune balneoclimaterica, iar coconetul focsanean, pancean si odobestean ia drumul Vizautului, vara la bai cu ape minerale. Din nefericire, cele 8 izvoare minerale de la Vizantea au fost abandonate, desi calitatea acestora nu difera de apele de la Govora si Calimanesti. O cura de ape minerale, alaturi de o masa cu bucate sanatoase, un aer ozonat si o noapte petrecuta in apropierea acestei minuni a naturii, poate face mai mult decit toate sedintele de reflexoterapie si medicamente antistres. In plus, locuitorii din Vizantea sint primitori, dornici de musafiri si avizi sa povesteasca despre calugarii greci care au ingropat comoara sub biserica din livada manastirii. (Valentin MUSCA)





În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 6

Adaugă comentariu
, acum 737359 zile, 18 ore, 16 minute, 36 secunde
D-le Musca, Numele comunei este Vizantea-Livezi. Satul in care se afla manasttirea si apele minerale se numeste Vizantea-Manastireasca iar locul in care au fost gasite pietrele cetatii se numeste citeste integral
, acum 737359 zile, 18 ore, 16 minute, 36 secunde
Chiar asa greu e, daca tot faceti un articol sa-l faceti corect, nu mai dati copy/paste dupa net. Intr-adevar e o comuna foarte frumoasa.Rusine celor de la judet ca nu fac drumul acela nenorocit, citeste integral
, acum 737359 zile, 18 ore, 16 minute, 36 secunde
Pacat ca Musca nu-ti raspunde. Astea sunt comentarii pesediste. Unde gasiti voi mai pesesdistilor informatiile astea pe net? Scrieti voi la monitoru ala comunist! Sau vreti sa scrie ca la ora de citeste integral
, acum 737359 zile, 18 ore, 16 minute, 36 secunde
Asta este diferenta intre acest ziar, pe care-l citim si monitorul comunist. Voi faceti comentarii tampite de frustrati de forum, iar ziarul de vrancea ne da informatii seroase. M-am uita pe net mai citeste integral
, acum 737359 zile, 18 ore, 16 minute, 36 secunde
Suntem fericiti ca ni se improspateaza mintea cu episoade de istorie pe care autoritatile ni le sterg din memorie. daca vom merge la oficiile postale din Focsani nu vom gasi ilustrate cu Focsaniul citeste integral
, acum 737359 zile, 18 ore, 16 minute, 36 secunde
....doar vulcanii vor schimba ceva prin vrancea....
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.