Timp Liber

Bisericile de lemn din nordul Vrancei

Valentin Muscă
15 feb 2008 780 vizualizări
Pe Valea Berheciului se afla cea mai inalta biserica de lemn din toata Vrancea, iar pe Valea Domositei gasim cea mai veche biserica de lemn din sudul Moldovei

Pentru acest sfirsit de saptamina va recomandam o incursiune in partea de nord a judetului pentru a vizita o zona mai putin cunoscuta. In primul rind mergem pe Valea Berheciului, in satul Largaseni, comuna Corbita, pentru a vizita cea mai inalta biserica de lemn din Vrancea, ridicata de familia boierului Gavrila Conachi intre anii 1759 - 1760. De altfel, ctitorul a fost inhumat initial in pridvorul bisericii, de unde a fost dus, ulterior, la Manastirea Agapia. Fiind o constructie a unei familii boieresti, biserica impresioneaza in primul rind prin dimensiunile neobisnuite pentru bisericile din Vrancea, dominind satele dimprejur. In fostul Ocol al Berheciului, pe mosia Largasenilor, se tineau anual sase iarmaroace, pe timpul domnitorului Alexandru Scarlat Calimachi. Linga biserica a fost ridicat un turn-clopotnita din lemn pe un fundament inalt de piatra cioplita, ce creeaza un complex bisericesc caracteristic asezamintelor bisericesti construite de boierii romani. Intre 1886 - 1940 biserica a fost inchisa si in timpul celui de-al doilea razboi mondial a fost restaurata, inlocuindu-se lemnul distrus. Impresionanta prin dimensiuni si vechime, biserica de lemn "Adormirea Maicii Domnului" din Largaseni, ctitorie a boierului Gavrila Calimachi, are nevoie de reparatii pentru a fi salvata, intrucit este una din constructiile reprezentative din secolul al XVIII-lea.


Biserica din Anghelesti va fi adusa la Focsani


Tot in aceasta parte a judetului gasim biserica "Sfintul Gheorghe", cunoscuta sub numele de Schitul Anghelesti sau Schitul Calugaresc, din satul Anghelesti, comuna Ruginesti. Ridicata in prima jumatate a secolului al XVII-lea, initial a fost lacas de cult pentru schitul omonim, dar si biserica pentru locuitorii satului Anghelesti. Cu timpul, schitul a fost desfiintat si asezamintul a devenit biserica parohiala. Fiind o constructie de lemn, edificiul poarta marca scurgerii timpului. Situata intr-o zona mai putin studiata, asezamintul este reprezentativ pentru arta religioasa din aceasta zona a fostului judet Putna si prezinta elemente caracteristice ale artei populare si arhitecturii romanesti din secolul al XVII-lea. Din "Pisania" Bisericii, sapata pe ancadramentul usii, descoperim data unei rectitorii a asezamintului in timpul domnitorului Scarlat Grigore Ghica, pe la jumatatea secolului al XVIII-lea. Aflata la 8 km de Adjud, biserica monument istoric de la Anghelesti merita osteneala celor aflati in trecere pe drumul national ce strabate Adjudul, pentru ca se numara printre cele mai vechi biserici de lemn din Vrancea si este una din constructiile reprezentative de pe Valea Domositei, dar si din sudul Moldovei. (Valentin MUSCA)


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 1

Adaugă comentariu
, acum 737357 zile, 12 ore, 7 minute, 58 secunde
Aceleasi felicitari D-lui V. Musca! Daca vreti sa-mi ascultati parerea: ar fi pacat sa aduceti acest monument in incinta Muzeului Satului Vrancean din Crangul Petrersti. Nu cunosc grija pe care o citeste integral
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.