Timp Liber

VERNISAJ - TREI ARTISTI OPTZECISTI la Galeriile de Artă din Focşani

Janine Vadislav
1 mar 2017 1923 vizualizări
Sub genericul „Interferenţe 2017”- proiect aflat la a patra ediţie, Galeriile de Artă din Focşani găzduiesc o interesantă expoziţie a „optzeciştilor”, cum a numit-o reputatul critic de arta, Magda Cârneci, care a vernisat expoziţia. Pe simeze, expun Mihai Chiuaru şi Liviu Nedelcu, pictură şi Gheorghe Zărnescu, sculptură, toţi trei cunoscuţi iubitorilor de artă datorită prezenţei constante în expoziţii organizate la Focşani.

 

 

„Trei artişti optzecişti, trei artişti legaţi de zona Bacăului, trei artişti ale căror poetici vizuale  interferează armonios... ”  apreciază criticul de artă Magda Cârneci, care revine în Focşani după mai mulţi ani. Suntem părtaşi ai unei experienţe  artistice care s-a numit optzecism cultural, de fapt literar şi artistic, o nouă apropiere de realitate,  într-un alt mod decât o făcea înainte generaţia anilor 60-70, cu acces mai mare la informaţii.  Ne-am deschis, de fapt, către lume. În expoziţia de faţă trei artişti, trei prieteni, îşi interferează  poeticile plastice într-u mod armonios. Liviu Nedelcu este un artist  pe care l-am descoperit  puţin mai târziu, dar cu mare bucurie, pentru că îl găsesc integrat în această viziune optzecistă,  despre care vorbeam. El a asumat paleta de direcţii ale generaţiei noastre, cea numită neo-expresionism, adică un fel de pictură care folosea  gestualismele brutale, culorile tari,ţipătoare, şi un figuratism  schematic dus la esenţial. Liviu Nedelcu a preluat din această direcţie  mai degrabă energia cromatică, gestualismul viguros, şi mai puţin figurativitatea pe care el, încetul cu încetul, a sublimat-o.


"S-a apropiat mai mult de corpul uman, de cel feminin, ajungând, în cele din urmă, să-şi fixeze pictura în ceea ce vedeţi de jur împrejur, această poetică gestualistă,  plină de forţă şi energie, care se va putea încadra în direcţia gestualismului abstract de provenienţa americana, cu o încărcătură foarte  personală,  hrănită din cultura sa vizuală, din trăirile sale, din înrădăcinarea  sa în acest loc”, a mai spus criticul de artă  Magda Cârneci.

      

Ceea ce  atrage  şi place în lucrările lui Liviu Nedelcu  este echilibrul şi gravitatea compoziţiei plastice, armonia care emană raporturi de tonuri grave creind propriile variaţiuni vizuale, în infinite jocuri de aluzii gestualiste...  Culoarea ritmată cu rigoare este de un subtil rafinament, iar linia capabilă să sugereze volume, spaţii interferate şi spaţii în devenire. Doamna Magda Cârneci, care este şi o subtilă, rafinată poetă, plasează pictura lui Liviu Nedelcu  într-o familie  artistică în care i-ar avea alături pe remarcabilii pictori  Gheorghe Anghel,  Corneliu Vasilescu, Petre Lucaci  sau Vasile Tolan.

 

Sculptorul  Gheorghe Zărnescu, a debutat în anii 80, sub semnul unei plasticităţii condensate şi pure a formei sculpturale, în acord cu modul în care sculptura epocii  internalizase modernismul  abstract tinzând  spre minimalism.

 

Imediat după 1989 Gheorghe Zărnescu  s-a re orientat  şi a trecut la un alt tip  de cercetare a plasticităţii în consonanţă  cu ce se întâmpla in jurul lui. El s-a apropiat de zona reală şi şi-a asumat prelucrarea  într-un sens estetic a materialelor umile, a obiectelor găsite: biciclete, semne de circulaţie, a modurilor de tehnologie de toate felurile, în structuri  compoziţionale  ciudate, provocatoare. Felul în care foloseşte lemnul rugos, obiectele tehnice recuperate şi culoarea adăugată sculpturii, mă determină  să-l plasez  într-o familie artistică  din care fac parte  nume precum  Teodor Graur, Darie Dup,  Romeo Pervolovici  sau Titi Ceara", a mai spus  doamna Magda Cârneci.

 

Privitorul este fascinat de geometria  ascunsă şi „eternă” a obiectelor perisabile, de armonia  formelor  spectaculoase  a „păsărilor”, care plutesc  pur şi simplu în imponderabilitatea aerului din primitoarea Galerie de Artă,  de frumuseţea, magia  şi armonia formelor iscate din obiecte  cărora sculptorul le-a dat valoare.

 

Pictorul Mihai Chiuaru este deja un obişnuit  al publicului focşănean, atras de pictura sa care „pare că deversează pe pânză  imaginarul bogat şi heteroclit  al artistului, ce-şi manifestă astfel o libertate  interioară jubilatorie", după cum spune şi criticul  de artă

 

„Mixaj de simboluri arhicunoscute şi de aluzii culturale subtile, dar şi expresie a unei creativităţi  eliberate, pictura lui Chiuaru este gândită  ca o matrice luminoasă care permite noi conexiuni vizuale şi mentale, între straturi divergente  ale sensibilităţii şi imaginaţiei care ne locuiesc şi ne animă. Ca filogenie picturală, aş plasa  sursele artei lui Chiuaru între Ilie Boca şi Horia Bernea  din prima lui perioada. Faţă de cei doi mari pictori,  Mihai Chiuaru  manifestă o mentalitate postmodernă, care-i permite  jocul liber al citatelor şi interpretărilor pe deasupra  afilierilor şi canoanelor”, ne-a mai spus  doamna Magda Cârneci.

 

Expoziţia, organizată de Consiliul Judeţean Vrancea şi Centrul Cultural Vrancea, va fi deschisă publicului în perioada 27 februarie- 15 martie 2017, zilnic, între orele 12-16.( Janine VADISLAV )

 

 

 



În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.