VERNISAJ - TREI ARTISTI OPTZECISTI la Galeriile de Artă din Focşani
„Trei artişti optzecişti, trei artişti legaţi de zona Bacăului, trei artişti ale căror poetici vizuale interferează armonios... ” apreciază criticul de artă Magda Cârneci, care revine în Focşani după mai mulţi ani. Suntem părtaşi ai unei experienţe artistice care s-a numit optzecism cultural, de fapt literar şi artistic, o nouă apropiere de realitate, într-un alt mod decât o făcea înainte generaţia anilor 60-70, cu acces mai mare la informaţii. Ne-am deschis, de fapt, către lume. În expoziţia de faţă trei artişti, trei prieteni, îşi interferează poeticile plastice într-u mod armonios. Liviu Nedelcu este un artist pe care l-am descoperit puţin mai târziu, dar cu mare bucurie, pentru că îl găsesc integrat în această viziune optzecistă, despre care vorbeam. El a asumat paleta de direcţii ale generaţiei noastre, cea numită neo-expresionism, adică un fel de pictură care folosea gestualismele brutale, culorile tari,ţipătoare, şi un figuratism schematic dus la esenţial. Liviu Nedelcu a preluat din această direcţie mai degrabă energia cromatică, gestualismul viguros, şi mai puţin figurativitatea pe care el, încetul cu încetul, a sublimat-o.
"S-a apropiat mai mult de corpul uman, de cel feminin, ajungând, în cele din urmă, să-şi fixeze pictura în ceea ce vedeţi de jur împrejur, această poetică gestualistă, plină de forţă şi energie, care se va putea încadra în direcţia gestualismului abstract de provenienţa americana, cu o încărcătură foarte personală, hrănită din cultura sa vizuală, din trăirile sale, din înrădăcinarea sa în acest loc”, a mai spus criticul de artă Magda Cârneci.
Ceea ce atrage şi place în lucrările lui Liviu Nedelcu este echilibrul şi gravitatea compoziţiei plastice, armonia care emană raporturi de tonuri grave creind propriile variaţiuni vizuale, în infinite jocuri de aluzii gestualiste... Culoarea ritmată cu rigoare este de un subtil rafinament, iar linia capabilă să sugereze volume, spaţii interferate şi spaţii în devenire. Doamna Magda Cârneci, care este şi o subtilă, rafinată poetă, plasează pictura lui Liviu Nedelcu într-o familie artistică în care i-ar avea alături pe remarcabilii pictori Gheorghe Anghel, Corneliu Vasilescu, Petre Lucaci sau Vasile Tolan.
Sculptorul Gheorghe Zărnescu, a debutat în anii 80, sub semnul unei plasticităţii condensate şi pure a formei sculpturale, în acord cu modul în care sculptura epocii internalizase modernismul abstract tinzând spre minimalism.
„Imediat după 1989 Gheorghe Zărnescu s-a re orientat şi a trecut la un alt tip de cercetare a plasticităţii în consonanţă cu ce se întâmpla in jurul lui. El s-a apropiat de zona reală şi şi-a asumat prelucrarea într-un sens estetic a materialelor umile, a obiectelor găsite: biciclete, semne de circulaţie, a modurilor de tehnologie de toate felurile, în structuri compoziţionale ciudate, provocatoare. Felul în care foloseşte lemnul rugos, obiectele tehnice recuperate şi culoarea adăugată sculpturii, mă determină să-l plasez într-o familie artistică din care fac parte nume precum Teodor Graur, Darie Dup, Romeo Pervolovici sau Titi Ceara", a mai spus doamna Magda Cârneci.
Privitorul este fascinat de geometria ascunsă şi „eternă” a obiectelor perisabile, de armonia formelor spectaculoase a „păsărilor”, care plutesc pur şi simplu în imponderabilitatea aerului din primitoarea Galerie de Artă, de frumuseţea, magia şi armonia formelor iscate din obiecte cărora sculptorul le-a dat valoare.
Pictorul Mihai Chiuaru este deja un obişnuit al publicului focşănean, atras de pictura sa care „pare că deversează pe pânză imaginarul bogat şi heteroclit al artistului, ce-şi manifestă astfel o libertate interioară jubilatorie", după cum spune şi criticul de artă.
„Mixaj de simboluri arhicunoscute şi de aluzii culturale subtile, dar şi expresie a unei creativităţi eliberate, pictura lui Chiuaru este gândită ca o matrice luminoasă care permite noi conexiuni vizuale şi mentale, între straturi divergente ale sensibilităţii şi imaginaţiei care ne locuiesc şi ne animă. Ca filogenie picturală, aş plasa sursele artei lui Chiuaru între Ilie Boca şi Horia Bernea din prima lui perioada. Faţă de cei doi mari pictori, Mihai Chiuaru manifestă o mentalitate postmodernă, care-i permite jocul liber al citatelor şi interpretărilor pe deasupra afilierilor şi canoanelor”, ne-a mai spus doamna Magda Cârneci.
Expoziţia, organizată de Consiliul Judeţean Vrancea şi Centrul Cultural Vrancea, va fi deschisă publicului în perioada 27 februarie- 15 martie 2017, zilnic, între orele 12-16.( Janine VADISLAV )
