Legenda Mărțișorului și obiceiurile de 1 Martie
În primele zile ale lunii martie, obișnuim să oferim și să primim mărțișoare. Așa este tradiția, însă există și o poveste în spatele acesteia, legenda mărțișorului, pe care ai putea să o spui mai departe, oferind o semnificație aparte micului accesoriu.
Legenda Babei Dochia
Mărțișorul este strâns legat de legenda Babei Dochia, ziua de 1 Martie fiind numită Mărțișor, Baba Dochia sau chiar Dragobete cap de primăvară. Inspirat dintr-un personaj creștin, Sfânta sau Mucenica Eudochia, sărbătorită pe 1 Martie, Dochia este cea care, în mai multe variante ale poveștii, urcă pe munte prea devreme primăvara și moare din cauza frigului. Iată una dintre variantele legendei babei Dochia. Dochia avea o noră, pe care o năpăstuia des. Într-un an, de 1 Martie, baba Dochia își trimite nora să spele lâna la râu, până când lâna albă devine neagră, iar lâna neagră devine albă. Nora primește ajutor divin și reușește să spele lâna așa cum i-a cerut soacra. Dochia, văzând fragii copți aduși de noră, crede că a venit primăvara, așa că decide să plece la munte cu oile, îmbrăcată în 12 cojoace. Pe drum, fie că este prea cald, fie că ninge sau plouă, Dochia își dă jos cojoacele pe rând. Când rămâne doar în cămașă, gerul o îngheață, transformând-o în sloi și apoi în stâncă. De asemenea, alte legende spun că baba Dochia a tors firul mărțișorului, folosind furca pe care a luat-o cu ea pe munte.
Obiceiurile de Mărțișor
Cele două fire din care este format șnurul de mărțișor reprezintă vara și iarna, iar mărțișoul este numit și “funia zilelor”. Șnurul de mărțișor era legat la mână, la gât sau prins în piept. Era purtat de către fete și femei. De șnurul de mărțișor era prinsă o monedă. Se spune că mărțișorul avea rolul de a proteja oamenii de soarele arzător. În unele zone, femeile legau șnur de mărțișor și animalelor, pentru a le proteja. Există obiceiul de a agăța șnurul de mărțișor pe ramurile pomilor înfloriți.
Sursă: MuzeulTaranuluiRoman.ro
Mărțișorul, simbolul primăverii în Vrancea: unde se poartă corect și ce semnificație are șnurul alb-roșu
Tradiția de 1 Martie, păstrată cu sfințenie de vrânceni. Ce spuneau etnografii și scriitorii despre talismanul care aduce noroc, sănătate și belșug
Pe 1 martie, Vrancea intră oficial în atmosfera primăverii. De la Focșani la Panciu, Adjud sau Vidra, piețele și târgurile sunt pline de mărțișoare, simboluri ale reînnoirii și speranței. Mărțișorul, talismanul alcătuit din fir roșu și alb, este purtat an de an de vrânceni, însă puțini știu exact pe ce parte trebuie prins și care este semnificația sa autentică.
Ce parte este corectă pentru a purta Mărțișorul?
Potrivit tradiției populare românești, mărțișorul se poartă la vedere, pe haine, în zona pieptului, pe partea stângă, în dreptul inimii. Alegerea acestei poziții nu este întâmplătoare – simbolizează protecția, împlinirea dorințelor și apropierea energiei benefice a soarelui.
În unele zone, inclusiv în comunități din Vrancea, șnurul mărțișorului este purtat și la încheietura mâinii, sub forma unei brățări, mai ales de către copii.
Scriitorul George Coșbuc explica semnificația purtării mărțișorului astfel:„Scopul purtării lui este să-ţi apropii soarele, purtându-i cu tine chipul. Printr-asta te faci prieten cu soarele, ţi-l faci binevoitor să-ţi dea ce-i stă în putere, mai întâi frumuseţe ca a lui, apoi veselie şi sănătate, cinste, iubire şi curăţie de suflet.”
Țăranii puneau copiilor mărțișoare pentru a-i feri de boli și friguri, iar fetele îl purtau pentru a-și păstra frumusețea și vitalitatea.
Care este semnificația Mărțișorului?
Mărțișorul este considerat un talisman aducător de noroc, belșug, sănătate și fericire. Tradiția datează din vremuri străvechi și este legată de începutul anului agrar.
Conform explicațiilor oferite de etnograful Claudia Balaș, perioada mărțișorului marca odinioară începutul Anului Nou, în special al celui agrar, fiind însoțită de ritualuri dedicate fertilității și regenerării naturii.
Originea sărbătorii este atribuită tradițiilor tracice. La vechii traci, 1 martie reprezenta începutul anului, iar luna era dedicată zeului Marsyas Silen, patron al fertilității și vegetației.
Arheologii au descoperit la Schela Cladovei pietre de râu cu urme de vopsea albă și roșie, datând din epoca epipaleolitică, acum aproximativ 8.000 de ani. Aceste descoperiri sugerează că simbolismul culorilor alb și roșu era cunoscut și folosit intenționat încă din acele vremuri.
Ce simbolizează culorile roșu și alb?
Șnurul mărțișorului este alcătuit din două fire:
-
???? Roșu – simbol al vieții, al focului, al sângelui și al soarelui; asociat feminității și vitalității
-
⚪ Alb – simbol al înțelepciunii, purității și echilibrului; asociat masculinității
Împletirea celor două fire semnifică schimbul de forțe vitale care dau naștere vieții și regenerării continue a naturii. Este un simbol al echilibrului, al armoniei și al ciclului neîntrerupt al existenței.
Mărțișorul în Vrancea: tradiție, identitate și continuitate
În fiecare an, în Focșani și în localitățile din județ, târgurile de mărțișoare adună meșteșugari, elevi și producători locali. Pentru vrânceni, mărțișorul nu este doar un accesoriu decorativ, ci un simbol al identității culturale și al continuității tradițiilor.
Pe 1 Martie, șnurul alb-roșu leagă trecutul de prezent și marchează speranța unui an mai bun, cu sănătate, bucurii și împliniri pentru întreaga comunitate.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
