Foc de Samedru pe Dealul Targului
Şcoala Generală "Simion Mehedinţi", Căminul Cultural şi Grupul Facebook din Soveja organizează marţi, 25 octombrie, începand cu ora 17.00, manifestarea de Sumedru. Este o sărbătoare tradiţională de Sfântul Dumitru, pe care organizatorii au numit-o "Bostanul cu surprize". Pe Dealul Târgului, în jurul focului de Samedru, copiii vor participa la un concurs de sculptat bostani, dar vor fi implicaţi şi în programul de cântece şi jocuri. Invitaţi speciali ai acestei activităţi vor fi copiii de la şcoala din Pufeşti. Organizatorii acestui eveniment îi aşteaptă pe toţi cu covrigi, nuci şi alte bunătăţi.
Sâmedru ¬este noaptea focului sacru şi ziua soroacelor
Pentru comunităţile păstoreşti, noaptea de 25 octombrie are însemnătatea pe care o are Revelionul pentru noi. Stâlp de hotar între cele două anotimpuri pastorale, în această zi sunt celebrate moartea şi renaşterea lui Sâmedru, divinitate de origine indo-europeană, protectoare a tagmei păstorilor. Sâmedru este un zeu important al panteonului românesc, o divinitate agrară, patron al păstorilor şi cel care garantează soroacele. A fost asimilat de romani ca Sf. Mare Mucenic Dimitrie, Izvoditorul de mir şi făcătorul de minuni. Credinţe, datini şi obiceiuri legate de divinitatea precreştină, peste care s-a suprapus Sfântul creştin Dimitrie, există peste tot în România, mai ales în zonele crescătorilor de animale. Moartea sfântului la sfârşitul lui octombrie a fost înţeleasă în mentalitatea ţărănească drept moartea naturii şi astfel anul se împarte în două părţi simetrice: anotimpul vara (cu miezul timpului la Sf. Ilie – 20 iulie) şi iarna (cu miezul timpului la Sâmpetru de iarnă – 16 noiembrie). Pe lângă faptul că „încuie vara”, Sâmedru desfrunzeşte codrul şi aduce zăpada pe pământ, patronează învoielile făcute cu jumătate de an în urmă la Sângiorz; astfel, depăşeşte cadrul unei mici sărbători de toamnă, devenind un reper agrar şi pastoral al anului ţărănesc. În satele din Ţara Haţegului, proprietarii de cai tund coamele cailor tretini (până la 3 ani) ca să aibă păr frumos. În ţinutul Pădurenilor se obişnuia ca să se facă o cruce pe zidul acareturilor cu un tăciune rămas de la focurile de Sf. Dumitru, împotriva spiritelor rele. În Bucovina, persoanele care vor semăna usturoiul după Samedru vor avea parte anul viitor doar de pagubă. În regiunea Olteniei, oamenii cred că doar dacă vei respecta toate tradiţiile acestei sărbători vei fi într-adevăr protejat de necazuri şi primejdii. În unele sate, bătrânele cred că-i primejdie să se pieptene pe păr de Sâmedru. În ajunul sărbătorii, în noaptea de 25 octombrie se ţine “Focul lui Sâmedru”, moment în care oamenii obişnuiesc să aprindă focuri in curţi sau pe dealuri, peste care copiii sar pentru a fi sănătoşi, iar tinerii ca să se căsătorească. De Sâmedru încă se mai organizează cele mai importante târguri, iarmaroace şi serbări ale toamnei. În marile oraşe, până la începutul secolului trecut, chiriaşii reînnoiau sau încheiau contractele cu proprietarii în această zi. (Dana LEPĂDATU)
