Timp Liber

Ariile protejate din judeţul Vrancea, resurse naturale de patrimoniu şi ecoturistice (III)

Alexandra TĂTARU
30 aug 2016 3087 vizualizări
In Vrancea sunt 25 de arii protejate de interes naţional u puţine dintre acestea sunt vizitate de turişti u u turiştii pot practica ecoturismul cu condiţia să respecte regulile de protecţie a mediului u toate aceste spaţii de interes aşteaptă să le exploraţi u din păcate, accesibilitatea spre multe dintre ele este dificilă

Unele dintre cele 25 de arii protejate de interes naţional din judeţul Vrancea sunt bine cunoscute de către potenţialii vizitatori, altele mai puţin cunoscute sau deloc. În ediţiile trecute v-am prezentat detalii despre rezervaţiile Algheanu, Focul Viu de la Andreiaşu, Lunca Siretului, Pădurea Merişor, Cascada Mişina, Căldările Zăbalei, Măgura Odobeşti, Pârâul Bozu, Lunca Siretului Inferior, Stramtura Coza, Reghiu Scruntaru, Poiana Muntioru, Muntele Goru, Lepşa Zboina, Pădurea Dălhăuţi.
Toate ariile protejate din ţară şi din lume reprezintă cele mai bune soluţii de protecţie a componentelor naturale, a biodiversităţii şi, unele dintre ele, chiar a componentelor antropice de mare valoare. Cel mai mare duşman al mediului este însă tot omul, el fiind singurul care poate reflecta asupra acţiunilor sale.

Parcul Natural Putna Vrancea se suprapune sectorului central-nord-vestic al Munţilor Vrancei acoperind în totalitate bazinul hidrografic montan al raului Putna pe o suprafaţă de 38204 ha ( 41,32% din suprafaţa Muntilor Vrancei). Parcul Natural Putna-Vrancea, ca parte a Munţilor Vrancei, reprezintă din punct de vedere geologic rezultatul orogenezei alpine, cu apariţia în peisajul actual a intensităţilor diferite manifestate în spaţiu şi timp. Din punct de vedere conservativ se pot aminti speciile protejate: papucul doamnei, jneapănul, arborele de tisa, bulbucii de munte, floarea de colţ, precum şi existenţa a numeroase specii endemice. Aproape 80% din suprafaţa ocupată de parc revine habitatelor forestiere, fiind incluse aici şi o serie de arii protejate şi zone de conservare specială ce ocupa 19,23% din suprafaţă. Parcul constituie elementul cheie pentru protecţia şi conservarea populaţiei viabile de urs, lup şi ras din cadrul Reţelei ecologice locale de protecţie a carnivorelor mari din judetul Vrancea. Cea mai importantă cale de acces este drumul naţional DN2D Focşani –Targu Secuiesc, traversand localităţile Tulnici, Lepşa şi Greşu. În Parcul Natural Putna-Vrancea există un sistem de trasee turistice marcate care se înscriu pe principalele cursuri de ape sau în cele mai însemnate masive montane, atingand obiectivele definitorii de atracţie.


Cheile Tişitei

Rezervaţia naturală Tişiţa, de tip mixt, cuprinde cea mai mare parte a bazinului hidrografic al Tişitei îngloband numeroase elemente fito şi zoogeografice, geologice şi ansambluri peisagistice unite într-un sistem de mare valoare ştiinţifică. Văile sculptate sunt înguste şi adanci de 500-600 m iar Cheile Tişitei au un aspect de canion, alternand cu bazinete depresionare (Ex. "La Pandar") şi lunci de mare frumuseţe, pe sectorul mijlociu al celor două Tişiţe. Datorită intervenţiei antropice din trecut (construirea căii ferate forestiere şi, ulterior, înlocuirea acesteia cu drumul forestier care, parţial, urmează vechiul terasament) Cheile Tişitei au devenit accesibile, în timp ce sectorul dintre "tunelul mare" (între Tişiţa Mică şi Tişiţa Mare), pe o lungime de 1,5 km, este şi în prezent nealterat şi inaccesibil. Lărgimea cheilor variază de la 3-4 m la 10 m, albia Tişitei Mari prezentand numeroase praguri şi repezişuri. Relieful prezintă o mare varietate de unghiuri de pantă, de la terenuri relativ plane, pană la abrupturile şi stratele faliate. Din punct de vedere floristic s-au identificat cca. 40 de asociaţii vegetale, fără ca întreaga suprafaţă să fie cercetată complet. Calea directă de acces este DN 2D (Focşani – Targu Secuiesc), continuat cu un drum forestier ce traversează Putna în aval de localitatea Lepşa şi conduce pe malul drept al Putnei în amonte în lungul văii Putnei şi continuare în aria protejată. Traseul turistic este marcat cu un "triunghi rosu" din DN - 2D.
Rapa Roşie este o rezervaţie naturală de tip geomorfologic, situată pe un sector al versantului drept al Putnei în aval de confluenţa cu Pr.l Coza şi de podul care leagă satele Coza de Tulnici. Relieful este prezentat de pantele abrupte ale terasei înalte a Putnei, formată pe depozite slab coezive, cu o diferenţă de nivel relativă de 100 – 110 m faţă de albia minoră, puternic fragmentate de procesele hidroerozionale, care au condus la degradarea terenului şi la modelarea acestuia sub formă de ogaşe, canioane, turnuri, palnii şi avene sufozionale. Acestea conferă peisajului un aspect de pseudocarst spectaculos peisagistic. Se poate ajunge aici pe DN 2D, continuat cu drumul comunal ce traversează Putna, spre satul Coza. Un drum local de circa 200 m, în lungul albiei Putnei conduce către aria protejată.
Rezervaţia naturală Pădurea Verdele este o rezervaţie de tip mixt, situată în sectorul cursului superior al Zăbalei, în zona de confluenţă cu Pr. Mişina. Rezervaţia cuprinde sectorul inferior al Cheilor Nărujei, în care relieful aparţine bordurii externe a Munţilor Vrancei, orientată nord-sud şi Culmea Verdele – Căţeaua - Piscul Caprei, orientată E – V. Relieful este puternic fragmentat, cu o energie mare pe întreaga suprafaţă a ariei protejate şi maximă în sectorul Cheilor Nărujei, unde diferenţele altitudinale sunt de la 700 m la 1395 m.  Valoarea ecologică a sitului este susţinută de caracteristicile arboretelor forestiere cu varste între 110 şi 150 ani (brad, fag, molid) şi favorabilitatea ridicată a habitatelor pentru carnivorele mari.
Statutul de protecţie este dublat de faptul că Pădurea Verdele este sit Natura 2000. În covorul ierbos au fost identificate cca 200 de specii de plante superioare avand cele mai diferite origini fitogeografice. Se poate ajunge prin intermediul drumului forestier care urmăreşte albia raului Zăbala, în continuarea Dj 205 A Focşani – Nereju. Două trasee turistice marcate străbat aria protejată Verdele: marcajul turistic "punct albastru" ce leagă localitatea Vetreşti Herăstrau prin Vf.Pietrosu, de creasta Vrancei şi traseul turistic marcat cu "cruce albastră".
Descrieri detaliate cu privire la aceste situri se mai pot urmări şi pe paginile www.anpm.ro şi www.acdb.ro sau în literatura de specialitate. (Alexandra TĂTARU)



În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.