Vrancea pitorească
Aşezată într-un cadru natural deosebit, Jitia a fost descrisă de Alexandru Odobescu în cartea sa „Pseudokineghetikos”. Venind dinspre Buzău, scriitorul se opreşte pe culmile Bisocii, fascinat de priveliştea ce i se desfăşura dinaintea ochilor : “… sub aceste muchii pământul se lasă la vale în costişe şi pripoare gradate până se cufundă în jgheaburile mult umbrite ale Râmnicului şi Râmnicelului” şi recunoaşte că nu se putea desprinde de aceste privelişti “ce orăşenilor le este dat arareori a le vedea”. La fel de bine surprinde natura locurilor şi Alexandru Vlahuţă în ”România Pitorească ” prin 1900. Venind dinspre mănăstirea Găvanu, judeţul Buzău, ajunge “în măreaţa spintecătură a Râmnicului. Acolo, valea se deschide ca o carte. Pe malurile revărsate, se înfig gospodării, căsuţe rare, fâneţe îngrădite cu leaţuri, fâşioare de livezi prinse în clinuri înguste, gata să pornească şi să curgă în râpă”. Este situată în partea de sud-vest a judeţului Vrancea, în zona de curbură a Carpaţilor, în depresiunea Bisoca-Jitia-Neculele, zonă de confluenţă a celor trei provincii istorice : Muntenia, Moldova şi Transilvania.
Prof. Sorin Pantelimon, Şcoala Gimnazială Vintileasca
