Piesa "Doi şi un Tulnik"va fi jucată pe scena Ateneului
Tineri absolvenţI ai UNATC aduc pe scena Ateneului Popular “Maior Gh. Pastia” din Focşani un spectacol comic despre globalizare. Sau gloiblazare. Sau glolibazare. “Doi şi un Tulnik” se joacă pe scena instituţiei de cultură focşănene luni, 16 noiembrie 2015, de la ora 18,00. Spectacolul, organizat de Măriuca Bosnea şi Elena Călinoiu, îi are în rolurile principale pe Mişa Şerban, Alex Unguru şi Alin State, trei actori care, într-o succesiune nebună de 9 monoloage şi 8 scene, aduc în faţa spectatorilor crâmpeie din realitatea fantastică a întregii lumi. Prin clişee, prin reacţii delicate sau mai puţin delicate, prin interacţiune directă cu publicul, cei trei actori conturează, în baza textului scris de Alexandru Unguru, tablouri succesive în care descoperim fie regi, fie mujahedini, fie români pe Lună care dau peste cap tot ceea ce gândim despre realitate. Spectacolul “Doi şi un Tulnik” a împlinit pe 12 noiembrie 2015 un an de când a avut premiera pe scena teatrului independent Godot Cafe Teatru. Tulnik-ul din titlu este românul neaoş intrat în Uniunea Europeană fără să fie întrebat sau informat despre ce presupune noua sa viaţă. El este tulnicarul, purtătorul instrumentului strămoşesc numit tulnic - folosit pentru a transmite peste dealuri şi peste văi semnale, ştiri, actualitatea sa de zi cu zi.
Cum ar suna tulnicul pe valea Mississippi-ului...
Alin State îşi construieşte rolul de tulnicar cu sufletul. Mişa Şerban şi Alexandru Unguru, la rândul lor actori absolvenţi ai Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică “I.L. Caragiale”, trăiesc pe parcursul spectacolului, fiecare, câte 8 roluri diverse ca rang, ca anvergură socială şi ca abordare tehnică. Celor trei li s-a alăturat scenograful Cristian Stănoiu, arhitect la bază dar cu puternice pusee scenografice care l-au făcut să genereze în acest spectacol una dintre cele mai versatile variante scenotehnice pe care le-a avut vreun spectacol în ultimii 25 de ani. Spectacolul de o oră şi jumătate crează un caleidoscop al realităţii noastre şi repune în lumină o problemă prea mult ignorantă în goana contemporană după capital: eşti sigur de ceea ce trăieşti? “Poate că românul e frate cu codrul, dar asta nu l-a oprit să se-nfrăţească şi cu absolut orice altceva. De la Lună la gheţare, de la deşert la mlaştină, de la piramide la ghiulele şi de la muzică la stadioane. Vă purtăm într-o poveste cu 16 indivizi globalizaţi conduşi de Tulnik. Da. De Tulnik. Poate că Monty Python n-a fost creat pe malul Dâmboviţei. Poate că Mr. Bean nu e copilul lui Nea Mărin miliardar. Poate că „Fuck” nu sună atât de bine dacă e tradus. Dar asta nu înseamnă că sunetul de tulnic nu poate să răsune văile Alpilor, văile Highland-urilor, văile Hindu-Kuş-ului sau valea Mississippi-ului.”, se arată pe pagina Godot Cafe Teatru sub titlul spectacolului “Doi şi un Tulnik”. (M. V.)
