La Năruja se lucrează la un viitor muzeu al locului
Autorităţile din comuna Năruja intenţionează să înfiinţeze un muzeu al satului. Locaţia aleasă este sediul fostei primării, o clădire veche care s-ar preta perfect pentru amenajarea unui muzeu. Ideea i-a venit directorului Căminului Cultural, bibliotecara Adriana Bratie, după ce a observat că mulţi dintre locuitorii comunei deţin obiecte foarte vechi, valoroase, dar pe care nu le mai folosesc. Mai mult decat atat, aceştia se descotorosesc de ele, dandu-le foc. Mutarea primăriei în sediul nou a venit la momenul oportun, vechea clădire constituind sediul potrivit.
Adriana Bratie
„Clădirea este veche, extraordinară, cu un aspect potrivit: este din barne, acoperiţă cu şindrilă, aşa cum se construiau casele vranceneşti”, ne-a declarat bibliotecara Adriana Bratie. Cu ajutorul preotului din sat, care a făcut apel la bătrani să nu arunce obiectele vechi, Adriana Bratie a reuşit să colecţioneze deja obiecte cu valoare deosebită, însă unele necesită recondiţionări. „Am început să colecţionăm obiecte vechi, dar din păcate unele sunt mancate de molii şi necesită tratamente care să nu le distrugă valoarea de muzeu”, a declarat Adriana Bratie.
Apel pe Facebook: „nu avem bani nici pentru o agrafă de birou”
Pentru a-i încuraja pe localnici, a fost amenajată o expoziţie la Căminul Cultural din Năruja, unde cei care îi trec pragul pot vedea obiecte vechi, ce nu se mai utilizează în prezent în gospodării, dar şi costume populare tradiţionale. „L-am amenajat aşa, de încurajare, pentru cei care intră. Avem şi un război de ţesut vechi, urmează să aducă cineva o urzitoare (n.r. maşină de urzit panza). Obiecte vechi mai sunt şi cred că este ultima şansă să le mai strangem. Oamenii nu-şi dau seama de valoarea lor şi le dau foc sau le aruncă”, mai spune Adriana Bratie. Pentru amenajarea muzeului este însă nevoie de fonduri, iar primăria nu poate ajuta deocamdată, aflandu-se în insolvenţă. De aceea, inimoasa biliotecară a lansat un apel pe Facebook către iubitorii de tradiţional. „Cine poate dona bibliotecii Petroxin – soluţie pentru lemn?Avem mare nevoie pentru obiectele ce le avem pregătite pentru Muzeul Satului Năruja, ce va fi orânduit în clădirea fostei primării !!! Sunt atacate de carii o parte dintre ele şi pentru conservarea lor este nevoie de aceasta soluţie. Ca să le păstrăm pentru muzeu nu e voie să le dăm cu lac... Îşi pierd aspectul rustic, nu mai sunt originale. De asemenea avem nevoie de var şi amorsă pentru pereţi, ca să curăţim încăperile muzeului... Primăria este în insolvenţă şi nu mai avem bani nici pentru o agrafă de birou?!...”, este apelul lansat de Biblioteca Năruja.
Colţul Simion Harnea
Dorinţa cea mai mare a bibliotecarei este ca anul viitor, la Festivalul de la Năruja, muzeul din localitate sa fie inaugurat. Mai este însă nevoie de unele lucrări la sediul vechii primării care, în ultimii ani, a devenit depozit pentru alimentele primite de la UE destinate celor cu venituri reduse. Noul muzeu, chiar dacă va fi inaugurat anul viitor sau peste doi ani, va cuprinde şi colecţia Simion Harnea. Aceasta este pregătită pentru a fi expusă şi cuprinde obiecte personale ale acestuia, cărţi, mobilier, precum şi costume tradiţionale. "Prin înfiinţarea acestui muzeu am sperat că aducem şi urmaşii mai aproape. Mai trăieşte una dintre fiicele dumnealui, iar nepoţi are destui, pe care vrem să-i aducem în sat măcar periodic”, ne-a mai spus Adriana Bratie. (M. VLĂDESCU)
CASETA
Cine a fost Simion Harnea
Simion Hârnea s-a născut la 16 octombrie 1898, în comuna Năruja, din părinţii Dumitrache şi Irina Hârnea şi a decedat la 11 iunie 1985. A urmat şcoala primară în comuna natală, evidenţiindu-se printre cei mai buni elevi ai învăţătorului Ion Răileanu. A continuat două clase la gimnaziu, la Odobeşti, până la desfiinţarea unităţii şcolare, apoi instruindu-se singur în literatură, istorie, geografie, ştiinţă, devenind un autodidact. Simion Hârnea a lucrat ca grefier la Judecătoria Ocol Vrancea, cu sediul în Năruja, de unde s-a pensionat în 1959. În acelaşi timp a avut multiple încercări literare şi documentare. În 1919 l-a cunoscut pe Simion Mehedinţi care l-a ajutat să publice câteva poeme în revista“Duminica poporului”. Relaţia sa cu S. Mehedinţi a fost benefică, acesta din urmă îndemnându-l să se aplece asupra producţiilor populare. Studiind rezultatele cercetărilor istoricului Aurel Sava, Simion Hârnea a început căutarea a tot ce era hrisov vechi şi legat de viaţa vrâncenilor, astfel că în perioada 1929 – 1931 a reuşit publicarea a două tomuri de “Documente putnene”. Preocupat fiind şi de culegerea materialelor folclorice, a publicat în perioada 1926 – 1936 un set de 14 broşuri în colecţia Bibliotecii Populare “Comoara Vrancei”, care conţineau atât povestiri şi legende vrâncene, cât şi datini şi obiceiuri ancestrale. În viaţa culturală a comunei s-a implicat direct, fiind fondatorul Căminului Cultural, ridicat în 1936 sub îngrijirea Fundaţiei “Principele Carol”, devenind şi directorul instituţiei până în anul 1951.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
