Poftiţi la Festivalul “Poiana Negari” de la Jitia
Vrancenii de pe Valea Ramnicului şi nu numai sunt aşteptaţi în Poiana Negari din comuna Jitia pentru a petrece la cea de-a 47-a ediţie a festivalului al cărui nume l-a împrumutat de la locaţia în care se desfăşoară. Evenimentul are loc duminică, 10 august, începand cu ora 11,00 cand, pe scena amplasată în frumoasa poiană vor urca pe rand ansamblurile tradiţionale vrâncene din Nereju, Năruja, Spulber şi Ansamblul Folcloric “Ţara Vrancei”, iar după amiază cele de pe Valea Râmnicului Sărat: Dumitreşti, Chiojdeni, Vintileasca şi Jitia. Ediţia din acest an are invitate şi trei ansambluri din judeţele învecinate Galaţi şi Brăila: Ansamblul Folcloric “Spicul” din localitatea Siliştea, Ansamblul Folcloric “Cununiţa satului” din Lieşti şi Grupul vocal bărbătesc “Ionu” din localitatea Mircea Vodă. După basarabeanul Ion Paladi, invitatul de anul trecut, Consiliul Local şi Primăria Jitia au invitat-o la această ediţie, în afara festivalului, pe îndrăgita interpretă de muzică populară Niculina Stoican, care va urca pe scenă în jurul orei 13,00. “La zilele comunei Vintileasca a cantat Maţu Stoian, iar oamenii l-au întrebat de Niculina Stoican, deoarece ştiau că dumnealor cantă împreună. Am mai întrebat şi noi şi s-a dorit din partea locuitorilor comunei să o aducem pe Niculina Stoican”, ne-a declarat primarul comunei Jitia, Gheorghiţă Ion. Evenimentul este organizat de Autorităile din Jitia, împreună cu Centrul Cultural Vrancea.
De la Podul Nărujei în Poiana Negari
Prima ediţie a Festivalului Folclorului Vrancean a avut loc pe 24 iulie 1966 pe Podul Nărujei, bucurandu-se de participarea a mii de oameni. “Din anul 1968, după înfiinţarea actualului judeţ – Vrancea, la care se adaugă şi comunele din jumătatea de Est a fostului judeţ/raion Râmnicu Sărat, festivalul este reorganizat. Este conceput sub formă de concurs al formaţiilor, soliştilor şi creatorilor populari, fiind extins, în afară de Ţara Vrancei, şi la celelalte arii etnofolclorice, precum cele de pe Văile Râmnicului (superior), Milcovului şi Suşiţei. De-a lungul timpului, Festivalul Folclorului Vrâncean a reuşit să-şi realizeze finalitatea esenţială şi anume: valorificarea creaţiei populare tradiţionale şi contemporane din toate aşezările judeţului, cu acordarea unor atenţii speciale datinilor şi obiceiurilor populare locale. În acest fel se explică divizarea festivalului, începând cu ediţia a XXI-a din 1979, în stagiunea de vară, cea mai extinsă şi bogată, şi stagiunea de iarnă, destinată a încuraja şi promova obiceiurile prilejuite, în principal, de sărbătorile Crăciunului şi Anului Nou”, arată profesorul de istorie Sorin Pantelimon, viceprimar al comunei Jitia. Pană în anul 1989 festivalul avea loc la Poiana Mărului, în apropierea schitului ctitorit de călugarul Vasile “Carpatinul” în sec. XVIII, iar după Revoluţie autorităţile au decis că cea mai potrivită locaţie pentru desfăşurarea acestuia este Poiana Negari.
Zonă de interferenţă a celor trei mari provincii istorice romaneşti
Autorităţile locale speră că vremea va fi bună şi nu va ploua, sărbătoarea cântecului, dansului şi portului popular râmnicean desfăşurandu-se în aer liber. “Evenimentul are loc în aer liber, este cald, zona este frumoasă, sperăm să fie bine. Comerciaţii şi-au instalat deja mesele iar copiii vor avea topogane gonflabile spre bucuria lor. Drumul este bun acum şi se poate ajunge fără probleme. Doar porţiunea care a fost afectată de alunecarea de teren se parcurge cu viteză mică din cauza denivelărilor”, ne-a mai spus primarul Gheorghiţă Ion. Evenimentul de duminică are drept scop cunoaşterea, promovarea şi valorificarea tezaurului etnofolcloric al localităţilor de pe Valea Râmnicului, aflate în zona de interferenţă a Vrancei şi Buzăului. Şi portul tradiţional este unul specific în această zonă. Ia era lucrată numai din panză de casă, iar fota sau “stricătoarea”, cum mai era numită, colorată de regulă în roşu şi negru, era purtată de femeile măritate cu colţul de jos prins la mijloc. Aşadar, duminică sunteţi aşteptaţi în Poiana Negari de la Jitia pentru a vă bucura de tradiţiile care încă se păstrează în această zonă. (M. VLĂDESCU)