Atleți sub soarele Golfului
Campionatele Mondiale în aer liber încep astăzi la Doha *competiția durează până pe 6 octombrie *România participă doar cu zece atleți și speră să obțină o medalie prin Alin Firfirică * tricolorii nu au mai cucerit medalii de zece ani, iar la ultimele două ediții n-au intrat în nicio finală
Începând de astăzi, până duminică 6 octombrie, capitala Qatarului, Doha, va găzdui a XVII-a ediție a Campionatelor Mondiale de atletism outdoor. Întrecerile de pistă vor avea loc pe „Khalifa Internațional Stadium” din Doha, Qatarul obținând dreptul de organizare a competiției într-o dispută cu Barcelona și Eugene (Oregon). Această decizie nu a fost lipsită de controverse, mai ales că a dat peste cap calendarul internațional, având în vedere temperaturile deosebit de ridicate care se înregistrează în Golful Persic, în sezonul estival. Astfel se explică programarea Mondialelor atletice în luna octombrie, după încheierea circuitului „Diamond League” . Totodată, s-a dezvăluit și un scandal de corupție în privința acordării dreptului de organizare. Procurorii francezi, în urma dezvăluirilor din ziarul „Le Monde” l-a pus sub acuzare pe fostul președinte al IAAF, Lamine Diack, care ar fi primit mită de la oficialii arabi, pentru acordarea organizării, prin intermediul fiului săi. Printre cei suspecți se numără și Nasser Al-Khelaifi, ultrapotentul patron al echipei de fotbal, Paris Saint Germain. La această competiție participă 209 de națiuni dintre cele 214 afliate la IAAF, precum și o echipă a atleților refugiați. În urmă cu câteva zile, IAAF (care după Mondiale va purta denumirea „World Athletics”. Cu câteva zile în urmă, forul atletic mondial a respins reintegrarea federației din Rusia, pe motiv că nu s-a rezolvat mulțumitor problema dopingului centralizat, atleții ruși, fără antecedente în problemă, fiind admiși individual ca atleți neutri autorizați (ANA). La această ediție se dispută în premieră, după modelul natației, o ștafetă mixtă de 4X400 m. România va fi prezentă la Doha cu un lot redus, format din șase fete și patru băieți: Claudia Bobocea (1500 m), Alina Rotaru, Florentina Iușco (lungime), Elena Panțuroiu (triplusalt), Daniela Stanciu (înălțime), Bianca Ghelber (ciocan), Narcis Mihăilă (50 km marș), Andrei Gag (greutate), Alin Firfirică (disc) și Alexandru Novac (suliță). Dintre aceștia, cinci (Bobocea, Rotaru, Iușco, Stanciu și Firfirică) sunt deja calificați pentru JO de la Tokyo, iar ceilalți, printre care Elena Panțuroiu cu cele mai mari șanse speră să-și îndeplinească normele la Doha. Obiectivul delegației române a fost inițial modest (calificarea în una sau două finale) însă recenta performanță a discobolului Alin Firfirică la Katowice (67,32 m, al optulea rezultat al sezonului) dă speranțe chiar la o medalie.România a participat la toate edițiile Campionatelor Mondiale, începând cu 1983, la Helsinki. Atunci s-a obținut o medalie de argint, prin Anișoara Cușmir, la lungime. Primul titlu mondial românesc s-a înregistrat în 1997 la Atena, prin Gabriela Szabo (5000 m), care a recidivat la Sevilla (1999) și a câștigat al treilea titlu în 2001 (la Edmonton), dar la 1500 m. Titluri mondiale au mai obținut Mihaela Melinte (1999, aruncarea ciocanului) și Lidia Șimon (2001) la maraton. În total atleții români au obținut 24 de medalii, cinci de aur, opt de argint și 11 de bronz. Ultimele medalii au fost cucerite în 2009 la Berlin, bronzuri prin Nicoleta Grasu (disc) și Monica Stoian (suliță),ultima venită mai târziu prin declasarea rusoaicei Maria Abakumova, depistată pozitiv. De atunci, atletismul românesc a căzut vertiginos, la ultimele două ediții (Beijing 2015 și Londra 2017) neînregistrându-se nicio prezență în finale.Competiția începe astăzi cu un program compus doar din serii și calificări. Daniela Stanciu (înălțime) și Bianca Perie-Ghelber (ciocan) vor fi primii români care vor intra în concurs.