Sport

MOZAIC ŞTIRI ECONOMICE: Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu susține că schimbările care urmează să fie implementate vizează protejarea firmelor mici

Ziarul de Vrancea
1 nov 2020 369 vizualizări

Legea concurenței neloiale va fi modificată, a declarat pentru News.ro președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu. Principala modificare vizează protejarea firmelor mici în fața abuzului puterii superioare de negociere a companiilor mai mari, cu atât mai mult cu cât, în contextul pandemiei de coronavirus, o mare parte dintre companiile mici sunt la limita de supraviețuire și trebuie apărate de eventuale acțiuni abuzive.Proiectul a fost în consultare publică pe pagina de internet a instituției. „Concurența neloială este 'sora mai mică' a Legii concurenței, deoarece vizează comportamente care au un grad mai redus de perturbare a pieței și care, predominant, afectează interesele altor companii și mai puțin interesele mai largi ale societății. Altfel spus, nu afectează funcționarea întregii piețe și, din acest motiv, sancțiunile sunt mult mai reduse pentru fapte de concurență neloială”, a declarat președintele Consiliului Concurenței. Prin modificările aduse legii, se stabilește faptul că autoritatea de concurență intervine doar în cazul afectării unui interes legitim public, ținând cont de următoarele criterii: gradul ridicat de pericol social, importanța sau dimensiunea sectorului economic vizat, numărul de companii implicate în săvârșirea faptei, numărul de firme afectate, durata îndelungată a practicii de concurență neloială. Legea prevede posibilitatea ca autoritatea de concurență să poată selecta și prioritiza cazurile mai importante, în care se suspectează încălcarea Legii concurenței neloiale, pentru a le investiga. În celelalte situații, companiile care se consideră lezate se pot adresa direct instanței. „Pentru acele cazuri relativ puține pe care le selectăm noi și care au un impact suficient de mare încât să merite să fie investigate de autoritate, vrem să ne întărim mijloacele de investigație, pentru a le aduce la un nivel similar cu cele prevăzute de Legea concurenței. În esență, să putem face inspecții. Aceasta ar fi cea mai importantă modificare”, a declarat Bogdan Chirițoiu. O altă modificare importantă a legii este includerea în sfera practicilor de concurență neloială a exploatării poziției superioare de negociere a unei companii în raport cu o alta, cu care se află într-o relație comercială. Această prevedere vizează relația dintre companii aflate pe paliere diferite de piață și nu relația dintre companii concurente. „Sunt situații în care există un dezechilibru al puterii de negociere între o firmă mică și una mult mai mare, dar nu suficient de mare încât să intre sub incidența Legii concurenței. În aceste cazuri, în care companiile au mai puțin de 40% dintr-o piață, vom aplica aceeași logică la fel ca în cazul comportamentelor considerate abuzive de Legea concurenței: vom declanșa investigații, vom face inspecții etc. Cu toate acestea, firma neavând poziție dominantă, nu îi putem aplica sancțiunile semnificative, conform Legii concurenței, ci pe cele mai mici, prevăzute de Legea concurenței neloiale, existând totuși posibilitatea ca firma afectată să fie despăgubită în instanță. Așadar, dacă pentru încălcarea Legii concurenței, pedeapsa o dă Consiliul Concurenței prin amendă, pentru nerespectarea Legii concurenței neloiale, pedeapsa o dă instanța, dar va avea la dispoziție constatările pe care le face Consiliul în investigația sa”, a adăugat Chirițoiu. Astfel, se vor putea folosi instrumentele prevăzute în legea Concurenței, respectiv inspecții, declarații, interviuri, cereri de date și documente de la orice persoană fizică sau juridică ce ar putea deține informații relevante. „Se pot aplica sancțiuni pentru furnizarea de informații inexacte, incomplete sau care induc în eroare ori de documente incomplete sau nefurnizarea informațiilor și documentelor solicitate de către autoritatea de concurență”, precizează acesta. Cele două legi încep să semene, spune el, dar subliniază că nu intenționează să „sperie” mediul de afaceri, cu care de altfel se va consulta. „Trebuie să găsim soluții care să fie benefice economiei în ansamblu și, implicit, consumatorilor, respectiv clienților finali, nu numai unora sau altora”, a mai spus Chirițoiu.

Economia zonei euro a depășit estimările în trimestrul al treilea

u redresarea este pusă însă în pericol de noile restricții luate pe fondul celui de-al doilea val al pandemiei de coronavirus

Economia zonei euro și-a revenit peste așteptări în trimestrul al treilea, regiunea profitând de perioada verii, cu mai puține restricții sociale. Cu toate acestea, atenția se îndreaptă către ultimul trimestru al anului, după ce Franța și Germania au anunțat carantine la nivel național, transmite CNBC. Produsul intern brut din zona euro a crescut cu 12,7% în trimestrul al treilea, comparativ cu cele trei luni anterioare, potrivit estimării semnal publicată vineri de biroul european de statistică Eurostat. Analiștii se așteptau la o creștere de 9,4%, potrivit Reuters. Creșterea - cea mai puternică înregistrată vreodată – marchează revenirea economiei regiunii, după o contracție de 11,8% în al doilea trimestru. Dar această revenire este probabil limitată, având ân vedere că guvernele înăspresc din nou restricțiile sociale. ”Economia zonei euro și-a revenit în trimestrul al treilea, odată cu deblocarea activităților, dar recuperarea completă este încă îndepărtată, iar în trimestrul al patrulea ar putea avea loc un regres”, a declarat Claus Vistesen, economist la Pantheon Macro, într-o notă adresată clienților. PIB-ul Franței a crescut cu 18,2% între iulie și septembrie, a anunțat institul de statistică al țării, Insee. PIB-ul Franței s-a contractat cu 13,7% în trimestrul al doilea, care a inclus prima lună completă (aprilie) de carantină la nivel național ca urmare a pandemiei de coronavirus. ”Creșterea masivă a PIB-ului francez în al treilea trimestru nu liniștește autoritățile sau populația, care se luptă acum cu a doua carantină națională”, a declarat Andrew Kenningham, economist-șef la nivel european la Capital Economics, într-o notă adresată clienților. În pofida îmbunătățirii din perioada de vară, ”PIB-ul a rămas cu mult sub nivelul la care se afla înainte de criza sănătății”, potrivit Insee. Pe o bază anuală, PIB-ul a scăzut în trimestrul al treilea cu 4,3% față de intervalul similar al anului trecut. Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat miercuri instituirea unei a doua carantine, începând de vineri, din cauza creșterii rapide a numărului de infecții în ultimele săptămâni. Aceasta înseamnă că restaurantele, barurile și magazinele neesențiale au fost închise din nou. Cu toate acestea, școlile și fabricile își vor continua activitățile. În Germania, PIB-ul a avansat în ttrimestrul al treilea cu 8,2% față de trimestrul anterior, în urma unui consum mai mare al populației, a creșterii solide a exporturilor și a unei activități pozitive în industria prelucrătoare, a anunțat biroul de statistică al țării, Destatis. Economia germană se contractase cu 9,8% în al doilea trimestru al anului. ”Aceste îmbunătățiri sunt pe cale să fie anulate de al doilea val de Covid-19 și de o nouă rundă de blocaje naționale”, a mai spus Kenningham. Andreas Rees, economist-șef german la UniCredit, are o opinie similară: ”Probabilitatea unei încetiniri ușoare a activităților economice în trimestrul al patrulea este mare”. Banca Centrală Europeană a sugerat joi că va adopta noi măsuri de stimulare în zona euro. Banca centrală își va revizui așteptările economice pentru regiune în luna decembrie și va decide atunci în ce măsură va fi nevoie de sprijin suplimentar.

Fondurile mutuale românești au ajuns să învârtă aproape 21 de miliarde de lei

Fondurile mutuale românești au avut o evoluție mixtă în luna septembrie 2020, iar activele totale ale fondurilor deschise de investiții administrate au ajuns la 20,90 miliarde de lei, potrivit unei analize realizate de platforma financiară online cu focus în domeniul invesțiilor SmartFin. "Fondurile mutuale românești au avut o evoluție mixtă în luna septembrie 2020. Cea mai bună performanță anuală a unui fond în lei a fost de 9,5% pentru fondul OTP Global Mix - Clasa L, urmată de 5,6% pentru OTP Premium Return - Clasa L și 4,8% pentru fondul Amundi Stabilo. În ceea ce privește fondurile denominate în euro, cea mai bună performanță anuală a fost înregistrată de BT Energy cu 18,0%, urmată de BT Technology cu 10,5% și OTP Dinamic - Clasa E cu 1,7%. Cea mai bună performanță a unui fond în dolari pentru ultimul an a fost de 2,6%, și a fost obținută de fondul BRD USD Fond", se spune într-un comunicat al SmartFin. Conform analizei, în ultimul an, performanța medie a fondurilor în lei a fost de -0,9%, în timp ce performanța medie a celor în euro a fost de -2,8% și cea a celor denominate în dolari de 1,5%. În medie, în luna septembrie 2020 fondurile de obligațiuni în lei au avut o evoluție medie de 0,8%, față de o medie a câștigurilor de 3,1% în ultimul an, în timp ce fondurile de acțiuni în lei au adus în medie pierderi de 1%, față de o pierdere medie în ultimele 12 luni de 4,3%. Subscrieri nete în septembrie 2020 au fost ușor pozitive, și anume în valoare de 0,053 miliarde de lei, activele totale ale fondurilor deschise de investiții administrate ajungând la 20,90 miliarde de lei, în creștere cu 1,2% în septembrie 2020 comparativ cu luna anterioara. Comparativ cu luna august 2020, numărul de investitori în fonduri a crescut ușor cu 1,1% ajungând la 335.600.

Numărul de conexiuni la internet a crescut cu 1,8% în 2019

Numărul de conexiuni internet a crescut anul trecut cu 1,8%, la 22,3 milioane, iar cel al conexiunilor în rețeaua telefonică mobilă s-a majorat cu 0,4%, la 22,7 milioane, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică. În traficul de voce (convorbirile telefonice) realizat în rețeaua telefonică fixă s-au înregistrat scăderi pe toate componentele de trafic. Cele mai însemnate reduceri au fost consemnate pentru traficul național și respectiv pentru traficul internațional, ambele scăzând cu 23,2%, în timp ce traficul total în rețeaua telefonică fixă a scăzut cu 16,9%. Convorbirile telefonice în rețeaua telefonică mobilă au înregistrat o scădere cu 2,1% în anul 2019 față de anul 2018. Majoritatea indicatorilor au înregistrat scăderi (trafic național în rețea proprie, trafic internațional, trafic mobil fix) cu excepția traficului mobil-mobil care a înregistrat o creștere cu 4,1%. București-Ilfov a fost regiunea cu cea mai mare pondere în totalul conexiunilor în rețeaua telefonică fixă (20,01%), pe locurile următoare fiind regiunile Nord-Est (13,1%) și Sud-Muntenia și Centru (12,6% fiecare). 

Tot mai mulți români utilizează Spațiului Privat Virtual

Ministerul Finanțelor Publice a anunțat, sâmbătă, că numărul documentelor electronice emise prin intermediul Spațiului Privat Virtual s-a dublat, în anul 2020, față de media înregistrată în ultimii ani. Astfel, de la începutul anului au fost emise șapte milioane de documente. ”Peste 7 milioane de documente electronice emise prin intermediul Spațiului Privat Virtual în 2020. Dublu față de media ultimilor 5 ani! Adeverințe de venit, certificate de atestare fiscală, decizii, notificări, înștiințări sau documente privind contribuțiile sociale declarate de angajatori”, a transmis, sâmbătă, Ministerul Finanțelor pe pagina de Facebook a instituției.  Conform informațiilor postate pe rețeaua de socializare, între 2014 și 2018 aproximativ 18 milioane de documente electronice au fost emise prin intermediul Spațiului Privat Virtual. Spațiul Privat Virtual este destinat persoanelor juridice și fizice, acesta fiind un instrument prin care se pate evita deplasarea la ghișeele ANAF pentru depunerea diverselor documente. În vara acestui an, în contextul pandemiei de COVID-19, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a emis o procedură nouă pentru Spațiul Privat Virtual, care permite accesul fără nicio interacțiune fizică la ghișeu, atât pentru persoanele fizice, cât și pentru cele juridice care au deja un certificat digital pentru depunerea declarațiilor în format electronic.

Amazon retrage reclamele pentru Black Friday din Franța

Amazon a decis retragerea reclamelor pentru discounturile de Black Friday din Franța, după ce guvernul a afirmat că această campanie este nedreaptă față micile magazine, care au fost nevoite să se închidă din cauza carantinei pentru noul coronavirus, transmite Reuters. Franța a intrat vineri în a doua carantină, autoritățile încercând să oprească creșterea numărului de infecții. Măsurile includ și închiderea magazinelor neesențiale. Un purtător de cuvânt al Amazon a spus că grupul a acceptat să oprească campania de publicitate la radio, referitoare la vânzările de Black Friday. Cu toate acestea, sâmbătă a fost funcțională o pagină cu titlul ”Black Friday anticipat”, pe site-ul francez al Amazon, cu produsele comercializate cu discount. Ministrul adjunct al Economiei, Pannier-Runchaer, a spus că a cerut Amazon să își suspende campania. ”Nu era potrivită într-o perioadă în care 200.000 de firme sunt obligate să își închisă porțile”, a declarat aceasta sâmbătă, la postul de radio Europe 1. Ziua de cumpărături cu discount Black Friday coincide de obicei cu vinerea în care are loc sărbătoarea de Thanksgiving în Statele Unite. Campania din Franța a Amazon urma să aibă loc în perioada 26 octombrie-19 noiembrie. Retailerul online a fost nevoit să închidă unele depozite din Franța în timpul primei carantine, din primăvară, după un conflict cu sindicatele legat de măsurile sanitare de prevenire a infectării angajaților cu noul coronavirus.

Apple, obligată să achite peste jumătate de miliard de dolari

Un tribunal din Texas a decis că Apple trebuie să plătească 502,8 milioane de dolari pentru încălcarea brevetelor deținute de VirnetX. Apple pierde, încă o dată, în fața VirnetX, o companie americană ce dezvoltă soluții de securitate. Producătorul iPhone-ului a fost chemat în mai multe rânduri în instanță pentru nerespectarea brevetelor deținute de VirnetX și a pierdut de fiecare dată, inclusiv acum. În acest caz, a fost vorba de o tehnologie brevetată de VirnetX în zona VPN-urilor și pe care Apple o folosește pe dispozitivele sale pentru conectarea și deconectarea automată de la acest tip de rețele. Cel mai nou episod din lupta celor două companii, care datează deja de 10 ani, a fost tranșat de juriu după 90 de minute de deliberare și a dat câștig de cauză VirnetX, însă a stabilit o sumă mai mică. VirnetX ceruse 700 de milioane de dolari, iar Apple, care nu a contestat încălcarea brevetelor, a calculat că 113 milioane ar fi fost suficiente. Juriul a decis că Apple trebuie să plătească 502,8 milioane de dolari. Decizia nu este definitivă, iar Apple a anunțat deja că va face apel. Apple știe că are un precedent favorabil în lupta cu VirnetX, în ceea ce privește apelurile. În februarie, producătorul iPhone-ului trebuia să plătească 625 de milioane de dolari, ca urmare unei decizii în primă instanță legate de tehnologii folosite de iMessage și FaceTime. Apelul, decis în urmă cu o lună, a scăzut suma pe care Apple trebuie să o plătească la 302 milioane de dolari.

TikTok scapă de interdicția lui Trump

Interdicția impusă de administrația Trump cu privire la descărcarea aplicației chineze TikTok, care ar fi trebuit să intre în vigoare pe 12 noiembrie, a fost blocată de un judecător federal, scrie Variety. Cazul a fost adus în fața curții de trei creatori TikTok, care au susținut că ordinul executiv al președintelui Trump prin care era stabilită o interdicție completă a aplicației în SUA încalcă dreptul la libertatea de expresie, stipulat în Primul Amendament. Casa Albă susține că TikTok reprezintă o amenințare la securitatea națională. Hotărârea preliminară de vineri de a bloca interdicția a fost dată de judecătorul districtual Wendy Beetlestone din Pennsylvania, care a scris că reclamanții „au demonstrat posibilitatea clară de daune ireparabile”. Ea a mai remarcat faptul că descrierile făcute de Guvernul american referitor la amenințarea pe care o reprezintă aplicația TikTok sunt formulate „ipotetic”, astfel, nu a putut descoperi riscul prezentat.  Decizia a venit după ce, pe 28 septembrie, un alt judecător a blocat interdicția de descărcare a TikTok în SUA cu câteva ore înainte de intrarea în vigoare. Cei trei creatori de conținut TikTok în cazul din Pennsylvania - Douglas Marland, Cosette Rinab și Alec Chambers - au deschis proces președintelui Donald Trump și lui Willbur Ross, secretarul american al Comerțului, pe 18 septembrie.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.