Sport

Golgota reconstrucţiei

Ziarul de Vrancea
2 ian 2013 228 vizualizări
Echipa naţională de fotbal a avut un an destul de bun în 2012 şi poate spera la calificarea la Cupa Mondială din Brazilia

În 2011, Victor Piţurcă a preluat de la Răzvan Lucescu bagheta echipei naţionale, cu un obiectiv pe termen lung: (re)construirea unei echipe naţionale pentru Euro 2016, deşi nu s-au neglijat nici posibilităţile ca reprezentativa să atingă Euro 2012 şi Cupa Mondială din 2014. Dacă competiţia continentală din Polonia şi Ucraina a fost ratată în 2011, prima parte a procesului a început chiar de atunci: este vorba de verificarea potenţialului a cat mai mulţi jucători pasibili de a juca în selecţionată, anul care se încheie acum a fost, din punct de vedere a obiectivului fixat, un an al cristalizării. Cu mici diferenţe pe anumite posturi, acest proces este în mare parte realizat, ba mai mult, Piţurcă şi staff-ul său au reuşit să ducă naţionala într-o postură favorabilă pentru accederea la ultimul act al bătăliei calificării pentru Brazilia: barajul. De altfel, bilanţul celor zece meciuri jucate de tricolori în acest an 2012 (patru amicale şi şase oficiale) este încurajator: şase victorii, două remize şi două înfrangeri. Din fericire, una dintre victorii are valoare imensă, cea de la Istanbul cu Turcia, care aduce Romania în pole-position pentru locul II, în duelul cu turcii şi cu ungurii (pe care nu i-au întalnit). Din nefericire, una dintre înfrangeri, cea cu Olanda de pe "Arena Naţională", mai ales scorul de 1-4 înregistrat, ne-a aşezat, liniştiţi, la locurile noastre, spulberand şansa unei calificări directe, de pe primul loc în grupă. Concluzia este că naţionala şi-a construit o osatură viabilă, a făcut progrese vizibile, dar pană la confruntarea de pe picior la egalitate cu marile forţe, mai este mult. Acelaşi lucru se observă şi din meciurile amicale: victorii de prestigiu cu Elveţia şi Belgia, o remiză de lux cu Uruguay, dar şi o înfrangere în faţa modestei formaţii slovene. Cum arată, însă, proiectul lui Piţurcă?

Scheletul echipei


Portarii: este încă un capitol deficitar. Tătăruşanu nu a arătat deloc o formă deosebită, Lobonţ este aproape de finalul carierei, iar Pantilimon lustruieşte banca de rezerve la Manchester City. Cat despre cei care vin din urmă, nici Lung junior, nici Bălgrădean, nici Bornescu nu l-au convins pe selecţioner că pot duce un meci de maximă importanţă.
Fundaşii: Centrul defensivei pare asigurat, cu titulari şi dubluri: Chiricheş (Găman) - Goian (Gardoş). Dacă pe flancul stang Raţ poate fi înlocuit oricand cu Latovlevici, postul de fundaş dreapta este marea problemă. Aproape în tot cursul anului, Piţurcă a umblat la improvizaţii, Papp în primăvară, Tamaş, Luchin sau Chiricheş, în toamnă. Excepţiile sunt primele două partide oficiale, în care fundaşul Astrei, Măţel, s-a arătat demn de titularizare. Însă ex-constănţeanul s-a accidentat şi nici un alt fundaş de profil demn de luat în seamă nu se arată. Întamplător sau nu, Steaua, echipa care dă baza naţionalei suferă de aceeaşi problemă.
Închizătorii: Zonă esenţială pentru stilul reactiv al lui Piţurcă, este foarte bine reprezentată în echipă. Alex Bourceanu (unul dintre cei doi, alături de Chiricheş,  care au bifat toate cele zece meciuri ale naţionalei din 2012) face un cuplu perfect sudat la Steaua cu Pintilii, iar Costin Lazăr este soluţia potrivită atunci cand echipa este nevoită să joace mai ofensiv. Există şi soluţii de avarie, fie provenite din defensivă (Chiricheş, Gardoş), fie din garda veche (Cociş, Florescu, Mureşan), fie dintre tineri (Nistor).
Mijlocaşii de bandă: o altă zonă acoperită din edificiul selecţionerului. Torje, cel mai prolific jucător al naţionalei, este dublat de Chipciu, Popa şi Maxim, ambii putand juca şi pe flancul lui Tănase.
Mijlocaşul central: Un post în care soluţia ideală ar fi un Mutu în perioada de glorie. Din păcate, despre fostul briliant se vorbeşte din ce în ce mai mult la trecut, cerebralitatea jocului fiind asigurată, atat cat se poate, tot de cei laterali. Raul Rusescu ar fi o soluţie bună, dacă ar vedea-o şi Piţurcă, deocamdată selecţionerul este acoperit, la acest capitol, de realizările peste medie ale lui Gicu Grozav.
Atacanţii: Dacă îl mai ţine suflul pe Marica, varful lui Schalke este titular incontestabil, chiar dacă nu este titular la echipa sa. Bogdan Stancu şi Rusescu nu sunt varfuri veritabile, varianta de viitor conturandu-se, din ce în ce mai clar, Marius Alexe.
Echipa probabilă pentru primăvară: Tătăruşanu - Măţel, Chiricheş, Goian, Raţ - Bourceanu, Pintilii - Torje, Grozav, Tănase - Marica.

Puţină statistică


Rezultate: 4-0 cu Turkmenistan la Belek (M.Niculae 2 - 1 pen, Tănase 2); 1-1 cu Uruguay la Bucureşti (Stancu); 1-0 cu Elveţia la Lucerna (Grozav); 0-0 cu Austria la Innsbruck; 3-4 cu Slovenia la  Ljubljana (Papp, Torje, Grozav); 2-0 cu Estonia la Tallinn (Torje, Marica); 4-0 cu Andorra la Bucureşti (Torje, Lazăr, Găman, Maxim); 1-0 cu Turcia la Istanbul (Grozav); 1-4 cu Olanda la Bucureşti (Marica); 2-1 cu Belgia la Bucureşti (Maxim, Torje).
Linia de clasament: 6    2    2    19:10
Marcatori: Torje 4, Grozav 3, Tănase 2, M.Niculae 2, Marica 2, Maxim 2, Stancu, Papp, Lazăr, Găman
Lotul folosit (cu numărul de prezenţe): Tătăruşanu 7, Lobonţ 4 (portari), Chiricheş 10, Găman 8, Goian 7, Raţ 7, Papp 5, Gardoş 3, Latovlevici 3, Tamaş 3, Luchin 2, Măţel 2, Grecu 1, D.Grigore 1, Radu 1 (fundaşi), Bourceanu 10, Torje 9, Tănase 8, Lazăr 8, Grozav 8, Pintilii 6, Chipciu 5, Maxim 4, Neagu 2, Florescu 2, Cociş 2, Roman 1, Marinescu 1, N.Grigore 1, Ad. Popa 1, Nistor 1 (mijlocaşi), Marica 7, Stancu 5, M.Niculae 4, D. Niculae 3, Mutu 3, Alexe 2, Goga 1, Bumba 1, Rusescu 1 (atacanţi).  Rezerve neutilizate: Lung, Bălgrădean, Pantilimon, Bornescu (portari), Sepsi, Mărkuş, Rîpă, Curelea, Voiculeţ, Sălăgeanu.


Foto: Titlul olimpic obţinut de Sandra Izbaşa la sărituri a salvat gimnastica de dezastru la Jocurile Olimpice
Foto: Este limpede: atletismul nu mai poate conta pe Nicoleta Grasu



Sportul romanesc a fost în ceaţă la Londra


* gimnastica şi canotajul nu au mai salvat Romania de la dezastrul olimpic previzibil
Două medalii de aur, cinci de argint, două de bronz, total nouă medalii. Acesta este bilanţul olimpicilor romani la Jocurile Olimpice din acest an, un bilanţ care poate fi privit din două unghiuri: cel optimist care ne arată că am scos o medalie în plus faţă de Beijing 2008, celălalt pesimist indică numărul precar de medalii de aur. O asemenea zestre sărăcăcioasă de medalii de aur nu s-a mai înregistrat de 48 de ani, la Jocurile Olimpice de la Tokyo 1964, cand doar atletele Iolanda Balaş şi Mihaela Peneş au salvat bilanţul olimpic romanesc. Ce-i drept, la Olimpiada japoneză s-au scos 15 medalii per total. Oricum am întoarce-o şi am învarti-o, concluzia este aceeaşi: sportul romanesc este într-un descrescendo abrupt şi se vede cu ochiul liber, fără calcul diferenţial şi integral: 26 de medalii în 2000, la Sydney (11-6-9), 19 în 2004, la Atena (8-5-6) şi după cum am menţionat, opt la Beijing (4-1-3) şi nouă la Londra (2-5-2). În ultimele olimpiade mai "prolifice", gimnastica şi canotajul au fost sporturile care au luat grosul, or în 2012, acestea au fost în scădere accentuată, lucru care se reflectă în bilanţul cifric.

Gimnastica în cădere, canotajul, praf!


Gimnastica în declin? Lucru cat se poate de adevărat, chiar dacă a adus o treime din numărul de medalii romaneşti. Cu toate acestea, trei medalii este un număr foarte redus pentru pretenţiile romaneşti, chiar dacă la Beijing s-au obţinut doar două, Sandra Izbaşa şi echipa feminină. Însă, la Atena 2004, gimnastica a adus aproape jumătate din zestrea olimpica romanească şi acum, odată cu revenirea cuplului Belu - Bitang pretenţiile erau mult mai mari. Absenţa băieţilor din tablou, este un alt argument al prăbuşirii.
Dacă gimnastica e în cădere, canotajul a fost praf. Nici o medalie, lucru nemaiîntamplat de la Mexico 1968, iar echipajul feminin de 8^1 a lipsit de pe podium după alţi foarte mulţi ani. Campionatele Europene disputate mai tarziu în Italia a dovedit că mai există resurse, Romania cucerind aurul la dublu rame şi 8^1. Explicaţia este la nivel federal, mai exact la selecţia echipajelor, făcută pe prietenii. Dacă ramerele Camelia Lupaşcu şi Nicoleta Albu ar fi concurat, probabil că ar fi salvat bilanţul federaţiei conduse de legenda Elisabeta Lipă. Dar "tanti Ţuca", le-a preferat pe tanti Geta şi tanti Suzi, colegele şi prietenele dumneaei de generaţie. Trecand la un sport înrudit, cam pe acelaşi plan s-au situat şi canoiştii Liviu Dumitrescu şi Victor Mihalachi, pe care toţi îi vedeau campioni olimpici siguri.

Tir, judo, haltere, peste aşteptări


Sporturi care au ţinut sus steagul au fost tirul, judo şi halterele. Tirul s-a relansat prin ziua de graţie a puşcaşului focşăneano-bucureşteano-ieşean Alin Moldoveanu (primul campion olimpic al disciplinei după 14 ani), judoka s-au aflat aproape de aur, prin campioana Alina Dumitru şi Corina Căprioriu, iar halterele au constituit o plăcută surpriză. Argintul sabrerilor completează tabloul, însă nu poate estompa eşecul spadasinelor de la care se aştepta foarte mult.


La treabă, domnilor!


În fine, nu pot fi uitate decepţiile totale şi previzibile la atletism, nataţie şi box. La înot am contat doar pe Camelia Potec, ieşită de multă vreme din circuit, la box am avut un băiat şi o fată eliminată din primul tur (şi e mare lucru şi participarea, cand sportul acesta a stat sub sceptrul haiducului Obreja), iar la atletism, am înregistrat o "performanţă unică": nici picior de roman în vreo finală de opt. Mai trebuie să amintim şi necalificarea handbalistelor şi tacamul alterat este complet!
Concluzia: la sfarşitul anului, s-au retras Camelia Potec, Cătălina Ponor şi Alina Dumitru, sabrerii au şi ei gand de retragere, spadasinele se gandesc mai mult la familie, Oprea şi Grasu de-abia mai respiră. Deci, nu avem cu cine să ne mai scoatem. La treabă, domnilor responsabili cu sportul!

Medalii olimpice romaneşti la Londra 2012
Aur
1. Alin Moldoveanu - tir, puşcă aer comprimat
2. Sandra Izbaşa - gimnastică, sărituri
Argint
1. Alina Dumitru - judo, 48 kg
2. Corina Căprioriu - judo, 57 kg
3. Rareş Dumitrescu, Florin Zalomir, Tiberiu Dolniceanu, Alexandru Siriţianu -  scrimă, sabie pe echipe
4. Cătălina Ponor - gimnastică, sol
5. Roxana Cocoş - haltere, 95 kg
Bronz
1. Sandra Izbaşa, Cătălina Ponor, Diana Chelaru, Diana Bulimar, Larisa Iordache - gimnastică, echipe.
2. Răzvan Marţin - haltere, 95 kg



În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.