Sport

Super-show cu Bolt şi Farah

Ziarul de Vrancea
12 aug 2012 567 vizualizări
Concursul atletic al Jocurilor Olimpice de la Londra s-a încheiat în triumf şi a fost încununat cu performanţe excepţionale, în frunte cu patru recorduri mondiale

Primul record mondial a fost stabilit de kenyanul David Rudisha Lekuta, în proba de 800 m, cu 1:40,91. Vineri a venit randul ştatetei feminine a SUA, cu două atlete de prim rang în schimburile 2 şi 4, Allyson Felix, respectiv, Carmelita Jeter, împreună cu Tianna Madison (fostă campioană mondială în 2005, dar la lungime) şi Bianca Knight. Mai importantă decat performanţa în sine şi de victoria în faţa rivalelor din Jamaica, este vechimea recordului precedent. Şi asta pentru că acest record datează din 1985 şi face parte din seria dubioaselor (pentru unii) performanţe ale atletelor din fosta RDG, fiind stabilit în capitala Australiei, Canberra, după un şir de şase performanţe de acest gen. Cifra atletelor germane era de 41,34 s, iar cvartetul american de la Londra a oprit ceasurile la 40,82 s, în timp ce jamaicanele au fost inferioare vechiului record cu patru sutimi. Medaliile de bronz au revenit ucrainencelor Olesia Povh, Hrîstîna Stui, Elizaveta Brîzhina şi Maria Riemien.
Sambătă a căzut şi recordul mondial feminin, la 20 km marş, dar protagonista nu a fost rusoaica Olga Kaniskina, care a caştigat toate concursurile importante în ultimii cinci ani. Kaniskina părea că va caştiga, avea avans uriaş la jumătatea distanţei, dar s-a sufocat în final. Învingătoarea a fost o mărşăluitoare în varstă de doar 19 ani (fapt meritoriu, întrucat la marş experienţa contează enorm), tot din Rusia, Elena Laşmanova. Ea a înregistrat timpul de 1h25:02, Kaniskina sosind a doua, la o sutime în urma vechiului record deţinut de anul trecut de Vera Sokolova. Pe locul III, o sportivă din China, Qieyan Shenjie, în timp ce experimantata Claudia Stef, s-a clasat pe locul 38 din 55 de mărşăluitoare care au încheiat cursa. Paradoxal, este debutantă la Jocurile Olimpice, deşi se clasase pe locul V la Mondialele din 2003. Ea a fost suspendată odată pentru dopaj, iar multă vreme Comitetul Olimpic Roman a interzis sportivilor aflaţi în această situaţie să participe la Olimpiadă.
În fine, apoteoza concursului a fost ştafeta masculină de 4X100 m, duelul pe viaţă şi pe moarte dintre Jamaica (Nesta Carter, Michael Frater, Yohan Blake şi Usain Bolt) şi SUA (Trell Kimmons, Justin Gatlin, Tyson Gay şi Ryan Bailey). Foarte echlibrată în primele două schimburi, disputa a fost tranşată pe porţiunea a treia, cand Blake (vitezist pur-sange) l-a învins pe turnantă pe Gay. Şi cu toate eforturile lui Bailey, americanul n-avea ce-i face lui Bolt, lansat cu avans pe linia dreaptă. Jamaicanii au înregistrat timpul de 36,84 secunde, faţă de 37,04 s pentru SUA. Pe locul III a trecut linia de sosire Canada, descalificată ulterior în urma unei contestaţii, astfel că medalia de bronz a revenit echipei Trinidad-Tobago.

Campion din Trinidad, la suliţă!


La capitolul surprize, menţionăm proba feminină de 1500 m şi aruncarea suliţei a bărbaţilor. În proba de semifond, atletele din Turcia au repetat, la un nivel mult mai înalt, performanţa de la recentele Europene, ocupand primele două locuri prin Asli Alptekîn (4:10, 23) şi Gamze Bülüt  (4:10, 40). Surpriza poate fi explicată de ritmul lent al cursei, teama de evadări spunandu-şi cuvantul, în special la atletele africane, mari specialiste. Bronzul a fost caştigat de dubla campioană mondială Maryam Yusuf Jamal, care a salvat onoarea Africii doar parţial, întrucat etiopianca la origine reprezintă statul Bahrain! Dar dacă turcoaicele de la 1500 m nu sunt nişte anonime, surpriza surprizelor a fost un atlet din Trinidad, stat cunoscut prin sprinterii săi de clasă. Se numeşte Kershon Walcott, are 19 ani şi spune că nu a putut face alergări întrucat este cam grăsuţ. Acest Walcott a realizat două recorduri naţionale în primele două încercări, iar 84,58 m a fost suficient pentru a-i aduce medalia de aur, sub privirile stupefiate ale corifeilor Thorkildsen (Norvegia), Pitkamäki (Finlanda), sau mai nou, Vesely (Cehia) care nu s-au regăsit pe podium. De altfel şi celelalte trepte ale podiumului, pe care s-au aflat Oleksandr Piatnîţia (Ucraina - 84,51 m) şi Antti Ruuskanen (Finlanda - 84,12 m) reprezintă tot surprize.


Farah - eroul londonezilor


Într-o perioadă în care europenii reprezintă o raritate în topurile mondiale alergătorilor de fond, britanicul Mohamed Farah a reuşit să caştige ambele curse lungi de la aceste Jocuri. După victoria strălucită de la 10.000 m, "Mo", cum îl alintă londonezii, a caştigat şi 5000 m, după un finiş care i-a tăiat picioarele americanului de origine kenyană, Bernard Lagat. Nici "Mo" nu este britanic get-beget, fiind născut în Somalia, dar el a atras atenţia de mai multă vreme şi a intrat între favoriţi după titlul mondial cucerit anul trecut la 5000 m. Lagat nu a prins nici podiumul, care l-a mai cuprins, pe langă Farah (13:41,56) pe etiopianul Dejen Gebremeksel şi kenyanul Thomas Longosiwa. Dacă adăugăm, pe langă cele două titluri olimpice obţinute de ex-somalez, cel de la lungime al lui Gregg Rutherford, observăm că Marea Britanie a cucerit trei medalii de aur în întrecerile atletice masculine, cele mai multe, alături de Jamaica şi SUA.  Farah este al şaselea atlet din istorie ce a realizat dubla 5.000 m - 10.000 m la JO, după cehoslovacul Emil Zatopek (1952), sovieticul Vladimir Kuţ (1956), finlandezul Lasse Viren (1972, 1976), etiopianul Miruts Yifter (1980) şi etiopianul Kenenisa Bekele (2008).
Alţi campioni olimpici la atletism din ultimele zile:  Meseret Defar (Etiopia) - 15:04,25 la 5000 m feminin; Bahamas - 2:56,72 la 4X400 m masculin (nu este o mare surpriză, întrucat ştafeta SUA nu a fost la înălţime, după accidentarea lui LaShawn Merritt. De altfel, yankeii nu au lipsit din finala probei de 400 m de la JO 1980 de la Moscova). Atunci, din raţiuni politice); Tatiana Lîsenko (Rusia) - 78,18 m la ciocan; Renaud Lavillenie (Franţa) - 5,97 m la prăjină; Serghei Kirdiapkin (Rusia) - 3h57:59 la 50 km marş (romanul Marius Cocioran, locul 39); Maria Savinova (Rusia) - 1:56,19 la 800 m; Anna Cicerova (Rusia) - 2,05 m la înălţime; SUA - 3:16,87 la 4X400 m, feminin; Stephen Kiprotich (Uganda) - 2h08:01 la maraton (Marius Ionescu, locul 26). În întreg concursul atletic, cele mai multe medalii au fost obţinute de SUA (9), urmate de Rusia (8), Jamaica şi Marea Britanie, cate patru.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.