Vanătorii de aur
Gimnasta sovietică Larisa Latînina este cea mai medaliată sportivă din istoria Jocurilor Olimpice de vară, cu 18 medalii în perioada 1956-1964. Latînina, care a participat la trei olimpiade în perioada 1956 - 1964, a cucerit 18 medalii dintre care 9 de aur, 5 de argint şi 4 de bronz. Pe poziţia secundă a clasamentului se află înotătorul american Michael Phelps, care în 2004 şi 2008, a obţinut 16 medalii, dintre care 14 de aur şi două de bronz. Phelps are şansa de a bate acest record chiar la Olimpiada de la Londra. Al treilea este tot un gimnast sovietic, Nikolai Andrianov, cu 15 medalii (7-5-3) în perioada 1972-1980. În top 10, la numărul total de medalii se mai află, alţi trei gimnaşti, sovieticul Boris Şahlin (13) şi japonezii Takashi Ono şi Sawao Kato, scrimerul italian Edoardo Mangiarotti, caiacista germană Bigrgit Fischer, atletul finlandez Paavo Nurmi şi înotătoarea americană Jennifer Thompson.
Michael Phelps este, însă, liderul incontestabil la număr de medalii de aur, recordul său de 14 titluri olimpice fiind aproape imposibil de depăşit. Următorii clasaţi sunt Latînina (9) şi "săritorul de cauciuc", americanul Ray Ewry. Acesta a participat la Jocurile din 1900, 1904 şi 1908 în probele dispărute de sărituri atletice fără elan (lungime, triplusalt şi înălţime) şi a caştigat opt titluri. În sfarşit, marele înotător american, ocupă poziţiile 1 şi 3 (aur şi bronz, să zicem!), la totalul medaliilor de aur cucerite la o singură ediţie: opt în 2008 şi şase în 2004. Între Phelps şi ... Phelps se află un alt înotător legendar de peste Ocean, Mark Spitz, care în 1972, la München, a cucerit şapte medalii de aur.
Aceste ierarhii au doza lor de relativitate, fiindcă gimnaştii, înotătorii sau alergătorii pe distanţe scurte sunt favorizaţi prin posibilitatea de a participa la mai multe probe. Spre exemplu, atletul american Al Oerter are la activ patru titluri cucerite la patru olimpiade diferite (1956-1968), dar la această probă nu există disc uşor, disc greu, disc foarte greu, sau echipe de discoboli. Pe de altă parte, la gimnaste în vremurile actuale, varsta de concurs a crescut enorm în concordanţă cu cerinţele exerciţiilor şi este imposibil să mai vedem vreo Latînina participantă la patru Olimpiade şi căţărandu-se pe barnă la 36 de ani!, Spre comparaţie, Nadia Comăneci a participat la două olimpiade şi a cucerit nouă medalii, din care cinci de aur.
Aurul vine din Mongolia
Extrase din Mongolia sau Utah, opt tone de aur, argint şi bronz au fost necesare pentru confecţionarea celor 4.700 de medalii olimpice şi paralimpice, cele mai grele din istoria Jocurilor Olimpice de vară şi care sunt păstrate la Turnul Londrei. Preţioase, medaliile sunt păzite la fel ca bijuteriile Coroanei deşi o medalie de aur care cantăreşte 410 grame nu conţine decat 1,34% (6 grame) de metal auriu, restul fiind compus din argint (92,5%) şi bronz. Medaliile sunt de două ori mai grele decat cele de la Beijing, care cantăreau 200 de grame. Totuşi, cele mai grele medalii au fost decernate la JO de iarnă de la Vancouver, în 2010, cantărind 576 de grame. Fiecare medalie este concepută de artistul britanic David Watkins şi prezintă pe faţă pe zeiţa greacă a victoriei, Nike, iar pe revers logoul stilizat al Jocurilor Olimpice de la Londra. Fiecare medalie a trecut de 15 ori sub o presă de 900 de tone, sarcină pentru care a fost nevoie de mobilizarea a 50 de persoane.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Sport
Gimnasta vrânceancă Ana Maria Bărbosu este componentă de bază a lotului României la a Campionatele Europene de la Rimini (2-5 mai)
De același autor
