Şi-au împărţit reprizele
Italia: 1. Buffon (cpt.) - 19. Bonucci, 16. De Rossi, 3. Chiellini - 2. Maggio, 8. Marchisio, 21. Pirlo, 5. Thiago Motta (’63 - 18. Montolivo), 13. Giaccherini – 9. Balotelli (’70 - 11. Di Natale), 10. Cassano (’83 - 20 Giovinco). Antrenor: Cesare Prandelli.
Croaţia: 1. Pletikosa - 11. Srna (cpt.), 5. Corluka, 13. Schildenfeld, 2. Strinic - 7. Rakitic, 8. Vukojevic, 10. Modric, 20. Perisic (’68 - 6. Pranjic) - 17. Mandzukic (‘90^5 - 19. Kranjcar), 9. Jelavic (’83 – 22. Eduardo). Antrenor: Slaven Bilic.
Cartonaşe galbene: T. Motta (’57), Montolivo (’80) – Schildenfeld (’86).
Arbitru: Howard Webb (Anglia).
1-0, min. 39: Pirlo, dintr-o lovitură liberă de la 18 metri, lateral stanga, aproape de colţul careului mare, executată pe colţul scurt;
1-1, min. 72: Strinic centrează de pe stanga la bara a doua, Chiellini este depăşit de minge, Mandzukic rămane singur, preia şi înscrie de la 4 metri, mingea lovind bara înainte de a intra în plasă.
Italia ştie să atace! Aceasta a fost concluzia unui prim act în care trupa lui Prandelli a alergat mai mult (58,18 kilometri, faţă de 55,72), a avut mai mult mingea (55% din timp), a desenat mai frumos, a tras mai mult la (16-6) şi pe poartă (6-3) şi a avut mai multe cornere (4-1). Superioritatea totală a azzurrilor s-a translat şi spre momentele importante de gol, toate fiind consumate la poarta croaţilor: şuturile necadrate ale lui Balotelli (‘3 – de la 11 metri, pe langă poartă) şi Marchisio (’11 – “bombă”, la o palmă de vinclu), încercarea puternică a lui Balotelli (’16), de la 16 metri, respinsă de portar, cea a lui Cassano (’34), aflat singur, în lateral dreapta, care a trecut pe langă poartă şi, mai ales, ratările lui Marchisio din minutul 38, cînd “Il Principino”, lăsat singur, singurel de pasa lui Cassano, a şutat de două ori în Pletikosa. Realitatea din teren s-a translat, cat de cat, pe tabelă abia în minutul 39, cand Pirlo i-a făcut încă o dată pe şefii Milanului să regrete că l-au cedat atat de uşor la Juventus vara trecută.
Avansul avut de italieni la pauză a schimbat total aspectul reprizei secunde: peninsularii au revenit la stilul tradiţional, cu accent pe securizarea defensivă, în timp ce croaţii au avut o iniţiativă necompletată de reală periculozitate ofensivă. Drept urmare, jocul a rulat mai mult în zonele neutre ale terenului, încercările de finalizare, semnate de Modric (’47, ’49) şi Balotelli (’61), venind din afara careurilor. O gafă de plasament inexplicabilă a lui Chiellini avea să decidă soarta jocului, egalarea, semnată de Mandzukic, nefiind urmată de alte faze notabile, deşi Croaţia a avut iniţiativa pană la final pe fondul unei surprinzătoare lipse de reacţie a Italiei, care s-a trezit abia în prelungiri. (Ovidiu MINEA)