Sport

Cristina Neagu, handbalista anului

Ziarul de Vrancea
16 mar 2017 820 vizualizări
Viitoarea echipieră a CSM Bucureşti a caştigat pentru a treia oară titlul de cea mai bună jucătoare din lume

Internaţionala romană Cristina Neagu (Buducnost Podgorica) a fost aleasă cea mai bună jucătoare a lumii în anul 2016, în ancheta realizată de Federaţia Internaţională de Handbal (IHF).  Cristina Neagu caştigă pentru a treia oară titlul de cea mai bună jucătoare a lumii, după 2010 şi 2015. Cristina Neagu a caştigat clar votul fanilor, cu 37,14%, în faţa norvegiencei Nora Mørk (20,86%), iar olandeza Nycke Groot a ocupat locul al treilea. Suedeza Isabelle Gullden (CSM Bucureşti) a ocupat locul patru, iar pe cinci a fost o altă reprezentantă a Norvegiei, portarul Kari Grimsbø. Cristina Neagu nu a avut rezultate deosebite în 2016, dar ajuns cu Buducnost la turneul Final Four al Ligii Campionilor şi a participat cu naţionala Romaniei la JO 2016 şi la EURO 2016 (locul V). Interul stanga a fost a treia marcatoare în sezonul trecut al Ligii Campionilor, al JO 2016 şi la EURO 2016.  Gullden a caştigat anul trecut Champions League cu CSM Bucureşti, dar naţionala Suediei nu a avut o prestaţie deosebită al EURO 2016. A fost golgetera ediţiei trecute a Ligii Campionilor. Nycke Groot a fost vicecampioană europeană cu naţionala ţării sale în 2016 şi clasată pe locul IV la JO 2016, iar Nora Mørk şi Kari Grimsbø au cucerit bronzul la JO 2016 şi aurul la EURO 2016.

La antrenorul anului în handbalul feminin, titlul de cel mai bun tehnician a revenit lui Thorir Hergeirsson (caştigător în 2011, 2012, 2014 şi 2015), antrenorul Norvegiei. Francezul Olivier Krumbholz (antrenorul anului 2010), vicecampion olimpic şi medaliat cu bronz la EURO 2016, a ocupat locul al doilea, iar pe trei a fost Henk Groener, antrenorul naţionalei Olandei, care a ieşit victorios din duelul cu danezul Kim Rasmussen, caştigător al Ligii Campionilor cu CSM Bucureşti, după care a preluat naţionala Ungariei, fără rezultatele aşteptate. Rusul Evgheni Trefilov (antrenorul anului 2009), campion olimpic cu echipa ţării sale, a terminat pe locul cinci în ancheta IHF.

Titlul de cel mai bun handbalist al anului trecut a revenit francezului Nikola Karabatic (la al treilea trofeu, după cele din 2007 şi 2014), urmat în clasament de danezul Mikkel Hansen (caştigătorul din 2011 şi 2015), de germanul Andreas Wolff (campion european în 2016, bronz la JO 2016), croatul Domagoj Duvnjak (caştigătorul titlului în 2013) şi norvegianul Sander Sagosen. În lupta pentru titlul de cel mai bun antrenor în handbalul masculin, Didier Dinart (Franţa) i-a învins pe Christian Berge (Norvegia), al treilea a fost Veselin Vujovic (Slovenia), Dagur Sigurdsson (Germania) s-a clasat pe patru, iar pe cinci a terminat Gudmundur Gudmundsson (Danemarca). Nominalizările au fost făcute de un grup de experţi IHF şi antrenori ai celor mai bune echipe de la ultimele Campionate Mondiale, iar iubitorii handbalului şi reprezentanţii presei au putut vota la cele patru categorii pană pe 9 martie.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.