Sport

Ariile protejate din judeţul Vrancea, resurse naturale de patrimoniu şi ecoturistice (II)

Alexandra TĂTARU
29 aug 2016 1393 vizualizări
Ariile protejate reprezintă cele mai bune soluţii de conservare a habitatelor şi ecosistemelor u în Vrancea sunt 25 de arii protejate de interes naţional u ariile protejate se află în custodia Agenţiei de Protecţie a Mediului şi turiştii pot practica ecoturismul cu condiţia să respecte regulile de protecţie a mediului şi a Asociaţiei pentru Conservarea Diversităţii Biologice u pe langă cele prezentate în ediţia trecută şi alte arii de interes aşteaptă să le cunoaşteţi

Pe teritoriul judeţului Vrancea există un număr de 25 de arii protejate de interes natural cu suprafeţe diferite, unele dintre ele destul de bine cunoscute de către potenţialii vizitatori, altele mai puţin cunoscute sau deloc. În ediţia trecută v-am prezentat detalii despre rezervaţiile Algheanu, Focul Viu de la Andreiaşu, Lunca Siretului, Pădurea Merişor, Cascada Mişina Sperăm ca fiecare dintre ele să vă trezească nu numai interesul să le vizitaţi, dar în acelaşi timp să şi conştientizaţi valoarea ridicată a acestor resurse şi să protejaţi acele spaţii şI pentru generaţiile viitoare.
 

Rezervaţia naturală Căldările Zăbalei este situată în sectorul cursului superior al Zăbalei, în zona de confluenţă cu Pr. Zarna.

Este arie protejată de tip mixt ce conservă elemente de hidrogeomorfologie, forestiere, floristice, faunistice şi de peisaj. Acest areal este remarcabil datorită renumitelor marmite de evorsiune de fund suspendate, sculptate în pachete de gresii masive, cunoscute sub denumirea de "Căldări". “Căldările Zăbalei” reprezintă un sit Natura 2000 desemnat ca zonă cu rol de coridor ecologic în cadrul reţelei ecologice locale de protecţie a carnivorelor mari din judeţul Vrancea. Se poate ajunge prin intermediul drumului forestier care urmăreşte albia raului Zăbala, în continuarea Dj 205 A Focşani – Nereju, apoi drumul forestier pe valea Zarna Mică şi traseul turistic marcat cu punct albastru pană în Mt. Furu. Trebuie să mergeţi doar cu o maşină de teren.

Aria de Protecţie Specială Avifaunistică – Măgura Odobeşti, parte integrantă a Reţelei Ecologice Natura 2000, este o arie protejată ce ocupă o suprafaţă de 12753 ha, situată între altitudinea minimă de 161 m şi altitudinea maximă 996 m, fiind identificate aici un număr de 21 specii de păsări cuprinse în anexa I a Directivei Consiliului European 79/409/CE - Directiva Păsări. În acest areal sunt întalnite efective importante ale populaţiilor de ciocănitoare de stejar, ghionoaie sură, huhurez mare, viespar şi acvila mică.

Rezervaţia Naturală Pârâul Bozu are o suprafaţă de 30 de hectare şi este localizată în bazinul mijlociu şi inferior al pârâului Bozu, afluent de dreapta al Putnei. Aria naturală protejată este una de tip paleontologic, importantă pentru cunoaşterea dezvoltării vieţii pe Pământ. Importanţa sa ştiinţifică se datorează faptului că pe straturile de rocă prezente aici sunt imprimate numeroase urme de paşi a unor specii de păsări, mamifere şi nevertebrate care au trăit în urmă cu 15 – 20 milioane de ani, precum şi urme datorate acţiunii factorilor fizici de mediu: urme de valuri, picături de ploaie, urme de curenţi turbionari etc.Se poate ajunge prin Dj 205D (Focşani –Năruja), continuat cu un drum local care conduce din satul Prisaca, peste valea Putnei în valea Pr. Bozu.

Aria de Protecţie Specială Avifaunistică - Lunca Siretului Inferior are o suprafaţă de 38.496 ha, fiind declarată zonă de protejată ca urmare a identificării unui număr de 21 specii de păsări cuprinse în anexa I a Directivei Consiliului European 79/409/CE - Directiva Păsări (egreta, pelicanul, starcul, randunica ş.a.). Accesul este posibil, în apropiere de valea Siretului pe E85, între Bacău - Focşani, intrând spre localităţile Lespezi, Burcioaia, Domneşti, Pufeşti, Ciorani, Pădureni, Doaga, Ciuşlea, Suraia, Vulturu. Spre zona inferioară a cursului Siretului se poate ajunge de pe DN 25 Tecuci-Galaţi. Lunca Siretului Inferior se suprapune parţial teritoriului administrativ al judeţelor Galaţi, Brăila şi Vrancea.

 Rezervaţia naturală Stramtura Coza, de tip geomorfologic şi peisagistic, se remarcă prin structura geologică complexă, falierea stratelor şi eroziunea de suprafaţă  ce pun în evidenţă succesiuni litologice divers colorate, de o mare frumuseţe peisagistică. Relieful este adanc sculptat de paraiele Coza, Dalhataş şi Carpen, ale căror maluri formează versanţi abrupţi, greu accesibili. Se poate ajunge pe drumul care urmăreşte Valea Paraului Coza, continuat în aval cu poteca turistică marcată cu "banda roşie" din lungul albiei.

În rezervaţia Stramtura Coza puteţi observa o stratificare a rocilor cu un colorit divers şi eroziune de suprafaţă

 

 

Rezervaţia Reghiu Scruntaru, (Foto: Alexandra Tătaru)

Rezervaţia naturală Reghiu Scruntaru este o rezervatie naturală de tip mixt, ce cuprinde două trupuri dispuse pe dreapta şi stanga Milcovului, în zona localităţilor Şindrilari şi Reghiu. Aria protejată se remarcă prin relieful ruiniform sculptat în strate alternante de gresii, argile, marne şi calcare, cutate, cu versanţi abrupţi pană la verticală, la care se mai adaugă  existenţa resturilor fosile de nevertebrate din Miocen şi de mamifere de varstă sarmato-pliocenă. Rezervaţia naturală Reghiu Scruntar. Se suprapune sitului Natura 2000 cu acelaşi nume. Vizitatorii pot ajunge aici pe Dj 205A Focşani – Odobeşti – Andreiaşu, pană în localităţile Reghiu sau Valea Milcovului.

Aria protejată Poiana Muntioru este o rezervaţie naturală de interes botanic situată pe Plaiul Muntiorului. Poiana Muntioru este sit Natura 2000 şi se suprapune peste o fâneaţă împădurită bogată în specii de orhidee pe versantul superior şi Culmea Muntioru (1325 m), apaţinând sectorului sudic a Munţilor Vrancei, având o expoziţie predominant sudică. Numeroasele specii de orhidee, precum şi densitatea ridicată a carnivorelor mari care tranzitează acest spaţiu, constituie elemente cheie ale echilibrului ecosistemelor pe care le cuprinde. Dintre speciile floristice se mai remarcă şi prezenţa bulbucilor de munte care în alte zone se află în exemplare izolate. Calea de acces cea mai directă este DJ 204 C Focşani -Vintileasca, DC 117 Vintileasca-Neculele şi drumul forestier din satul Neculele, pe valea pârâului Stejicul, pâna în Poiana Muntioru.

Muntele Goru este o rezervaţia naturală de tip mixt, situată în zona Varfului Goru, ocupand versantul vestic al masivului. Ocupă o mare parte a etajului pădurilor boreale şi aproape în întregime etajul subalpin al Muntelui Goru (1785 m.) Elementul central ocrotit este jnepenişul şi numeroasele specii de faună sau floră endemice sau rare. În lungul crestei principale, pe ambii versanţi, este instalat singurul jnepeniş din Munţii Vrancei, aflat între 1750 - 1785 m. În literatura de specialitate sunt descrise 27 de asociaţii vegetale care conferă o importanţă ştiintifică deosebită acestei arii protejate, situată la cea mai mare altitudine din Vrancea. De pe teritoriul judeţului Vrancea, cea mai directă cale de acces este Dj 205 A Focşani – Herăstrau ce se continuă cu drumul forestier prin Cheile Nărujei, Valea pr. Bălosu, Muntele Pietrosu şi Valea Zăbalei, pană la vărsarea Pr. Goru în Zăbala, de unde se poate urma traseul turistic marcat cu "cruce albastră" de pe versantul sudic.

Rezervaţia naturală Lepşa Zboina este situată pe un sector al versantului stang din bazinul superior al Pr. Lepşa. Arealul conservă arborete forestiere de tip fundamental, cu varste cuprinse între 100 şi 200 ani, şi o floră bogată în specii unice. Calea de acces este DN2D Focşani – Tg. Secuiesc, apoi din localitatea Lepsa pe Dj 205 F Lepşa – Soveja, continuat cu drumul forestier de pe Valea Pr. Lepşa.

Rezervaţia naturală Pădurea Dălhăuţi este situată în vecinătatea Schitului Dalhăuţi, fiind o arie protejată ce conservă asociaţii vegetale deosebite atat în ansamblu, dar şi ca exemplare individuale. Pădurea Dălhăuţi este desemnată sit Natura 2000 şi conservă habitate forestiere reprezentative pentru zona piemontană a Curburii Carpaţilor. Calea de acces este Dj 205C (care se desprinde din E 85, în comuna Goleşti), continuat cu DC 146 spre comuna Carligele. Un drum local conduce printre către Schitul Dalhăuţi şi către aria protejată.
În ediţia de maine veţi putea citi şi despre alte arii protejate de interes naţional de pe teritoriul judeţului Vrancea. Descrieri detaliate cu privire la aceste situri se mai pot urmări şi pe paginile www.anpm.ro şi www.acdb.ro sau în literatura de specialitate. (Alexandra TĂTARU)


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.