Sport

Grandoare şi decadenţă

Ziarul de Vrancea
3 iun 2015 259 vizualizări
Ascensiunea şi prăbuşuirea uluitorului împărat al fotbalului mondial, Joseph Blatter

Elveţianul Joseph (Sepp) Blatter, care a reuşit, vineri, să caştige un al cincilea mandat consecutiv la preşedinţia FIFA, în ciuda scandalului uriaş care afectează instituţia de la Zürich, a produs un adevărat şoc în lumea fotbalului, anunţandu-şi demisia din funcţie, la doar cinci zile de la realegere. Pe 29 mai, Blatter, atacat şi criticat în Europa, dar susţinut în celelalte colţuri ale lumii, caştiga un al cincilea mandat la forul mondial şi promitea că în 2019, la 83 de ani, va lăsa o instituţie FIFA mai puternică succesorului său.

Obiectiv: mondializarea

La alegerile de la Zürich, Blatter a obţinut în primul tur de scrutin 133 de voturi, iar contracandidatul său, Prinţul iordanian Ali bin Al Hussein, doar 73. După ce s-a consultat cu staful său, Prinţul Ali a decis să se retragă înainte de al doilea tur. Însă, în ciuda alegerii sale, acuzaţiile la adresa forului mondial nu au încetat să apară, culminand cu informaţii conform cărora secretarul general al FIFA, Jérôme Valcke, "mana dreaptă" al lui Blatter, a efectuat un transfer bancar de zece milioane de dolari către un alt oficial al forului mondial, Jack Warner, sumă fiind bănuită de justiţia americană că ar fi mită. Astfel, marţi, la Zürich, Blatter anunţă că FIFA are nevoie de o profundă restructurare, că îşi pune mandatul la dispoziţie şi cere alegeri anticipate pentru şefia forului.
Ales prima oară preşedinte al FIFA în 1998, Joseph Blatter a încercat să extindă imperiul fotbalului în toate părţile lumii, suscitand şi polemici legate de scandaluri financiare sau de luările sale de poziţie.După o carieră în care a îmbinat sportul şi afacerile, Sepp Blatter devine secretar general al FIFA în 1981 şi stă în umbra lui João Havelange, preşedinte timp de un sfert de secol (1974-1998). Sfătuit de Michel Platini, el este ales în 1998 în faţa lui Lennart Johansson, după o "luptă" de patru luni.  În nebunia organizării Cupei Mondiale din 2002, încredinţată Coreei de Sud şi Japoniei, Blatter instituie principiul rotaţiei pe continente în competiţia regină, care va merge, pentru prima oară în Africa (2010), în America de Sud (Brazilia - 2014), Europa (Rusia -2018) şi Asia (Qatar - 2022)

Corupţia – la ea acasă la FIFA

 Însă, de-a lungul timpului, elveţianul s-a confruntat cu o ofensivă a mai multor membri ai Comitetului Executiv, fiind acuzat de nereguli financiare, corupţie şi manipulare de conturi.În 1999, britanicul David Yallop scrie că alegerile de la FIFA din 1998 au fost trucate, dar Blatter caştigă în justiţie. În 2001 are loc scandalul YSL, un consorţiu ce deţine drepturile pentru Cupa Mondială şi drepturile comerciale FIFA, declarat falimentar de un tribunal elveţian. Potrivit raportului, mai mulţi oficiali FIFA sunt bănuiţi că au beneficat de milioane de franci elveţieni din comisioane, iar Blatter ar fi ştiut. Elveţianul este exonerat, dar Havelange demisionează din postul de preşedinte de onoare FIFA. Qatariotul Mohammed Bin Hammam, fost preşedinte al Confederaţiei Asiatice şi membru în Comitetul Executiv FIFA, se retrage, în 2011, din cursa pentru preşedinţie, fiind găsit vinovat de corupţie. Este radiat pe viaţă din orice activitate legată de fotbal. Bin Hammam este interzis pe viaţă din de FIFA, iar Blatter caştigă un nou mandat. În 2014, FIFA şi Blatter se confruntă cu un nou scandal: autorul raportului privind suspiciunile de corupţie referitoare la atribuirea ediţiilor din 2018 şi 2022 ale CM, fostul procuror american Michael Garcia, demisionează. El îşi justifică decizia prin faptul că niciun anchetator nu poate schimba "cultura unei organizaţii". Însă nimic nu a părut a-l clinti pe Blatter de la şefia FIFA pană la scandalul uriaş izbucnit la 27 mai, cand la Zürich au avut loc mai multe arestări, între aceştia aflandu-se doi vicepreşedinţi şi şapte oficiali. Iar arestările au continuat şi zilele următoare, acuzaţiile de corupţie înteţindu-se.La 28 mai, preşedintele UEFA, Michel Platini, îi cere demisia, dar Blatter refuză. După cateva ore, anunţă în Comitetul Executiv că nu "poate supraveghea pe toată lumea", dar este important ca lumea să fie încrezătoare. Apoi este reales în principala funcţie din fotbalul mondial. Însă totul se schimbă marţi, cand Blatter decide să demisioneze şi anunţă că, deşi a primit un nou mandat, nu este susţinut de întreaga lume a fotbalului: "FIFA are nevoie de o profundă restructurare". (MEDIAFAX)


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.