Un nou episod cu și despre cei 5 copii ai familiei Dogaru, din Ciuşlea
Întâlnire emoţionantă a celor 5 copii ai familiei Dogaru, din Ciuşlea, cu profesoarele Şcolii Gimnaziale din Garoafa.
Despre ei şi minunatul lor tată am mai vorbit, mulţi dintre dumneavoastră îl cunosc deja, dar eu nu contenesc a mă mira cum poate un bărbat, trecut de 60 de ani, nici sănătos tun, nici cu forţa celei dintâi tinereţi, să ducă pe umerii lui o casă cu multe, multe greutăţi şi, în acelaşi timp, copiilor să nu le lipsească pâinea cea de toate zilele de pe masă. Mai mult, sunt uimită de cât de mult munceşte acest om, orele lui de odihnă putând fi numărate doar pe degetele de la o singură mână. Copii văd eforturile pe care le face tatăl lor ca ei să nu sufere de foame, de frig şi să aibă ce îmbrăca. Oameni cu suflet mare, care au cunoscut familia, au rămas impresionaţi de acest devotament al tatălui şi de iubirea pe care copiii i-o poartă celui care işi doreşte, mai mult decât orice, să-i vadă mari, realizaţi în viaţă.
Ca să ţină casa şi să nu facă risipă de bani, domnul Vasile Dogaru a muncit toată vara - aşa cum face de ani buni - atât în grădina proprie cât şi cu ziua prin sat. Rezultatul se vede, cămara e plină cu de toate, compoturi, bulion, zacuscă, murături, gem, tot ce e nevoie într-o familie de om gospodar, totul obţinut în grădina sa.
Ce a depins de el şi de ajutorul primit din partea copiilor, care au lucrat alături de tatăl lor, după puteri fiecare, a rezolvat. Acolo unde e vorba de bani e mai greu şi uneori imposibil. Cel mai repede se consumă detergentul şi acesta costa! De aceea este tot timpul în alertă căci banii vin doar odată pe lună, iar de spălat, spală aproape în fiecare zi. Impresionate de devotamentul tatălui şi de curajul de a-şi duce familia mai departe, bazându-se doar pe propriile-i puteri, doamnele profesor de la Şcoala Gimnazială din Garoafa au mers cu daruri ducând de toate, tot ce e nevoie la o casa de om gospodar dar cu resurse financiare minime.
Doamna profesor Gabriela Melu-Butu a fost impresionată de copii, de cât de bine este îngrijită casa şi cât de mult se străduie domnul Vasile Dogaru să aibă copiii lui o viaţă normală, să nu simtă lipsa mamei.
„Când am decis să vin aici, ştiam doar că este vorba despre un tată care îşi creşte singur copii. Cred că de când am început acest proiect, aici am găsit ceea ce m-a impresionat cel mai mult. Dacă până acum am crezut că este important să ai realizări profesionale, personale, când vii aici si găseşti o curăţenie exemplară, copii minunaţi, un tata dedicat trup şi suflet familiei sale, te gândeşti că ierarhia valorilor ar trebui să fie cu totul alta. Mi-a mers la suflet bucuria, zâmbetul copiilor care ne-au întâmpinat, cuvintele frumoase pe care ni le-au spus. Sunt fericită că i-am cunoscut şi mă înclin în faţa lor pentru că mi-au oferit o lecţie de viaţă aparte. Domnule Dogaru, felicitări pentru minunaţii dumneavoastră copii, pentru educaţia pe care le-o daţi”.
Foarte impresionată de politeţea şi drăgălăşenia copiilor, de grija pe care tatăl le-o poartă, a fost şi doamna Geta Abeaboeru, o fire extrem de sensibilă şi iubitoare, care ar ajuta pe toată lumea.
„Este prima oară când vin aici şi sunt impresionată. E bine că sunt uniţi, că se iubesc şi au grijă unul de celălalt. Sunt curaţi, bine îngrijiţi, ceea ce e meritul tatălui. Domnul Dogaru este un tată extraordinar. Aşa ordine, cum e aici, în casă, curte, grădină, nu găseşti la multe femei... Copii sunt dezgheţaţi, au foarte multe cunoştinţe aşa că pot spune, mi-au făcut o mare bucurie astăzi”.
Copiii au primit de toate. Cel puţin o vreme, dar nu mai mult, nu vor duce lipsă de lucrurile importante de care au nevoie.
„Mulţumesc lui Dumnezeu, ne prinde foarte bine ce am primit., hăinuţe, alimente, câteva manuale şi culegeri pentru şcoală.
- Când rămâneţi aproape pe zero, vă mai prinde somnul?
„Nu mă prinde somnul nici acuma, sunt atâtea probleme. Am cinci copii, toţi la şcoala, ajutor nu am din partea nimănui, doar din partea celor care-mi trec pragul. Banii sunt puţini, 1300 lei la 6 suflete.
- Aţi muncit mult în vara şi toamna aceasta?
„Mult, mult, enorm. Am muncit şi cu ziua prin sat, şi în grădina noastră. Am fost şi pe urmă după ce s-a cules porumbul şi am strâns şi ceva porumb. Adun, să am la iarnă.
Merg toţi cu mine, m-ajută, mai puţin cel mai mic, Marinică, el se joacă. Am copii cuminţi, harnici, mulţumesc lui Dumnezeu.
- I-aţi învăţat să facă de toate...
„Absolut, nu se ştie în viaţă. I-am învăţat să preţuiască munca, banul. Dacă n-ai o şcoală, n-ai o meserie, nu ai pe ce te baza în viaţă. Mergem în fiecare duminică la biserică, spunem rugăciunea la masă, apoi fiecare are o treabă de făcut în casă, mai ales cei mari. Ajută la lemne, dau mâncare la păsări, m-au ajutat la cules în grădină, apoi la curăţat resturile. Ei trebuie să ştie de toate, Doamne fereşte, eu sunt bătrân sunt şi bolnav, mor într-o zi. Nu trebuie să se descurce? Eu sunt de meserie bucătar, îi învăţ acum să şi gătească. Am copii buni, sunt mulţumit. Cea mai mare bogăţie a unui om sunt copii, mai spune domnul Vasile Dogaru, din satul Ciuşlea şi ochii i se umplu de lacrimile fericirii.
Doamna profesor Rica Verdeţu nu este o străină pentru familia Dogaru. Îi cunoaşte pe copii de la şcoală, 2 dintre ei i-au fost elevi. Tocmai ataşamentul tatălui faţă de copii şi a copiilor de tată a emoţionat-o profund. Ori de câte ori poate, vine să le dea o mână de ajutor.
„Îmi sunt foarte dragi, sunt politicoşi, afectuoşi, învaţă foarte bine, sunt şi harnici, cum să nu-i iubeşti? Îl felicit pe domnul Dogaru pentru modul în care i-a crescut, pentru felul în care i-a implicat în treburile gospodăreşti, dar mai ales că a ştiut să-i ţină uniţi, să se iubească şi să se ajute unul pe altul. Sunt o bucurie pentru oricine îi cunoaşte şi, aş punea spune fără să exagerez, un model.”, a spus şi doamna profesor Rica Verdeţu.
Sărbătorile de Iarnă se apropie cu paşi repezi, Moş Nicolae trece pe la casele copiilor peste câteva zile doar... Dacă vreţi să faceţi o bucurie unor copii care merită toate laudele, fiţi Mos Nicolae sau Moş Crăciun, pentru cei cinci frăţiori din satul Ciuşlea, comuna Garoafa. tel. 0767/ 777. 110.( Janine VADISLAV )
