Social

Sectorul public, pilon cheie pe piața muncii din Vrancea și alte județe cu economii mai puțin dezvoltate din România

Ziarul de Vrancea
9 feb 2025 4726 vizualizări
Harta ponderii angajaților la stat în județele României.Foto:zf.ro
Harta ponderii angajaților la stat în județele României.Foto:zf.ro

Vrancea cu 3232 de angajați în sectorul public reprezentând o pondere de 5% din totalul angajaților se numără printre județele din România în care sectorul public joacă un rol crucial în piaţa muncii 

Foto:zf.ro

Campania ZF pentru o administrație eficientă și digitală scoate la iveală un tablou detaliat al administrației publice pe județe, arătând importanța sectorului public în regiunile cu economii mai puțin diversificate.

În județul Vrancea, sectorul public joacă un rol esențial în piața muncii, având 3.232 de angajați, ceea ce reprezintă o pondere de 5% din totalul angajaților. Situația din Vrancea reflectă o tendință mai amplă observată în județele cu economii mai puțin dezvoltate, unde statul rămâne principalul angajator.

Administrația publică, motor al ocupării forței de muncă în regiunile defavorizate

Analiza datelor Institutului Național de Statistică (INS) arată că județele cu economii slab diversificate și un sector privat mai puțin dezvoltat, cum ar fi Giurgiu, Mehedinți, Teleorman sau Călărași, au o pondere semnificativă a angajaților în sectorul public. Astfel:

Această dependență de sectorul public arată dificultățile cu care se confruntă aceste regiuni în atragerea investițiilor și în dezvoltarea unui sector privat robust.

Vrancea și alte județe din estul României: o imagine similară

Regiunile estice ale țării, precum Vaslui, Tulcea și Vrancea, urmează un model similar. În aceste zone, statul joacă un rol crucial în asigurarea locurilor de muncă, întrucât oferta de oportunități în sectorul privat rămâne limitată.

În contrast, județe precum Cluj, Timiș sau Ilfov – care beneficiază de economii dinamice și bine diversificate – înregistrează o pondere mai mică a angajaților în administrația publică, demonstrând astfel un echilibru economic bazat pe un sector privat puternic.

Oportunități de reformă și digitalizare

Această situație subliniază importanța campaniei „ZF pentru o administrație eficientă și digitală”. Îmbunătățirea performanțelor administrației publice, reducerea birocrației și adoptarea soluțiilor digitale ar putea contribui nu doar la o administrație mai eficientă, ci și la crearea unui mediu mai atractiv pentru investiții în zonele defavorizate.

Prin consolidarea economiilor locale și diversificarea surselor de venit, județe precum Vrancea ar putea reduce dependența de sectorul public, oferind mai multe oportunități de angajare în sectorul privat.

Această hartă a administrației publice reflectă o provocare majoră pentru România, dar și o oportunitate de a investi în modernizare, digitalizare și dezvoltare economică durabilă, pentru a asigura o distribuție mai echilibrată a locurilor de muncă pe întreg teritoriul țării.

Citiți și articolul publicat pe site-ul zf.ro pe același subiect accesând titlul alăturat:Campanie ZF pentru o administraţie eficientă şi digitală. Cum arată administraţia publică pe judeţe: sectorul public joacă un rol crucial în piaţa muncii din judeţele cu economii mai puţin dezvoltate


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.