Ion Papariță : Viața pentru mine nu mai înseamnă nimic
A avut totul în viaţă şi a pierdut totul: soţia, copiii şi jumătate din trup. A rămas al nimănui căci femeia pentru care a renunţat la ceea ce Dumnezeu i-a dat, cu care a împărţit banii câştigaţi şi faima, l-a părăsit, înainte de a-l vedea imobilizat la pat, fără picioare şi aproape fără vedere... Vremea când toata lumea îl căuta - şi nu era nuntă la care să nu fie chemat să cânte cu acordeonul lui - s-a scurs ca nisipul din clepsidră risipindu-se ca fumul în vânt. Credea că aşa vor rămâne toate până când lumina vieţii i se va stinge. În urmă cu 4 ani însă ( deşi boala lui este mult mai veche), totul s-a schimbat şi viaţa lui a devenit un adevărat coşmar. Nu i-a venit a crede, nici acum nu crede că s-a putut întâmpla aşa ceva! Beteag, fără bani şi fără familie, s-a întors într-o cămăruţă din care multe au dispărut luate de persoane certate cu legea, care au profitat de faptul ca Ion Papariţă este cu totul neputincios. Nu-i pare rău după obiectele dispărute, singurul care contează pentru el este Patul, acolo se simte în siguranţă deşi deseori, pentru că nu vede, cade şi din pat... Patul, nu i-a dispărut încă...
Ion Papariţă s-a născut într-o familie de muzicanţi, cu har de la Dumnezeu, şi s-a bucurat de acest dar împărţind bucuria cu toţi cei care îi spuneau că îi vor binele şi nu şi-a dat seama că binele lor a fost nenorocirea care l-a transformat într-un infirm, lăsat la mila Domnului. Toată nebunia tinereţii şi bucuria de-a trăi ca-ntr-un vârtej fără sfârşit, fără să se gândească o clipă măcar că fericirea lui e durere pentru familia părăsită acasă, le-a plătit atât de scump, cât nu poate duce un om, într-o viaţă. Nopţile nedormite, tutunul, alcoolul i-au afectat profund sănătatea. Prin suferinţa pe care o îndură acum ( şi ea nu s-a sfârşit încă ), şi-a plătit toate păcatele.
- Cum s-a întâmplat?
„Arterita. De la arterită mi se trag toate”, spune Ion Papariţă.
- Aţi fumat?
„Da, doamnă. Am fumat foarte mult, am fost şi băutor. Credeam că nu fac rău...”, spune bărbatul.
Ion Papariţă, din comuna Urecheşti, a rămas fără picioare în urmă cu patru ani. I s-a spus că de vină este arterita care i-a atacat întâi piciorul stâng, apoi a trecut la cel drept, rămânând într-un final cu două cioturi mai jos de şold. Cum o nenorocire nu vine niciodată singură, i-a fost afectată şi vederea, rareori mai zăreşte câte ceva. În restul timpului, trăieşte, după cum singur povesteşte, într-o negură foarte deasă.
„O duc tare greu doamnă, tare greu, vă rog să mă credeţi. Nu mai pot, vă rog să faceţi şi pentru mine lumină”, plânge Ion Papariţă.
Viaţa boemă, când femeile făceau zid în jurul lui, a trecut ca un vis. Nu ştie dacă a fost aievea sau doar şi-a închipuit. S-a trezit singur, bolnav şi al nimănui. Ştie că este prea târziu să-i fie iertate greşelile. Un singur lucru l-a mai salvat, faptul că a regretat sincer supărarea pricinuită familiei, care nu l-a părăsit la nevoie... Chiar dacă s-au despărţit de 25 de ani, fosta soţie a decis să-i poarte de grijă, la fel şi copiii.
„Mi-a spus cineva că l-a văzut la spital, în căruţ, stând singur şi părăsit... Mi-a fost milă, e tatăl copiilor mei, nu-l puteam lăsa aşa. Copiii vin şi ei, au grijă să nu-i lipsească nimic. Eu spăl, fac mâncare, curăţenie. De când i s-a luat vederea este şi mai greu pentru el. Nu mănâncă singur, îi dau cu linguriţa, ca la copiii mici, îl spăl, îl schimb. Când rămâne singur, mai cade din pat, trebuie să-l ridic, să-l cobor”, spune Maricica, fosta lui soţie.
Pe Ion Papariţă nu-l chinuie doar boala, îi fac rău şi rudele, de parcă ar fi furioase că mai are viaţă de trăit Soţia însă, i-a dat o a doua şansă. Tot timpul se roagă pentru el şi aşteaptă ca o minune să-i mai îndulcească viaţa.
„Vă rog, dacă puteţi, să-l ajutaţi. Merită să-l ajutaţi, a plătit cu multă suferinţă greşeala tinereţii. Îl vrem alături de noi, e tatăl copiilor mei, şi nu pot să mă dau în lături de el.”, plânge Maricica.
Deşi are aproape tot timpul pe cineva alături, bărbatul spune că e greu să te ajuţi cu mâna altuia. Dacă a mai avut o speranţă când boala era la început, acum ştie că a pierdut totul.
„E foarte greu. Strig, nu răspunde la timp, nu te serveşte în momentul acela(...) Când ajungi la mâna altuia e foarte greu... S-a stins viaţa mea... Aş vrea să se stingă mai repede, să nu mai sufăr aşa ceva”, spune Ion Papariţă
Şi totuşi, mai are o dorinţă el, care a avut totul, s-ar mulţumi să poată vedea chiar şi cu un singur ochi, dar pentru aceasta ar avea nevoie de operaţie.
„Aş vrea şi eu, dacă se poate, o operaţie de ochi, să văd lumina ochiului, să vad şi eu pe unde calc, pe unde merg. Indiferent de ce s-ar întâmpla, să fiu operat, să-mi deie drumul la lumina ochiului.”
Până acum, ce a mai fost de rezolvat, a rezolvat primăria, costurile unei operaţii la ochi însă nu le poate suporta.
„Ion Papariţă este un cetăţean al comunei care, după părerea noastră, merită sprijin din partea oamenilor cu suflet. Dumnealui are nevoie de operaţie la ochi, nu mai spun de problema cealaltă, diabetul si traiul precar,” ne-a spus Nicuşor Lupu Leica, vice-primarul comunei Urecheşti.
Dacă doriţi să-l ajutaţi pe Ion Papariţă să vadă din nou lumina zilei, puteţi suna la tel. 0769/ 464. 983, persoana de contact Nicuşor Lupu Leica. Orice ajutor însă, alimente, haine, este binevenit căci acest om trăieşte ca păsările cerului, din mila Domnului care le hrăneşte.
( Janine VADISLAV )
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Social
