Social
Greșeli în actele notariale: ce pot corecta vrâncenii și când este nevoie de alte soluții juridice
3 nov 2026
6 vizualizări
În cel de-al cincilea articol al rubricii de consultanță notarială gratuită din Ziarul de Vrancea, Irina Apostolescu, notar public în Adjud și traducător de texte juridice și literare, explică modul de îndreptare a erorilor materiale și a omisiunilor vădite, precum și situațiile care nu pot fi rezolvate printr-o simplă rectificare.
Eroarea din actul notarial
Ca în orice altă activitate omenească, și în actul notarial se pot strecura erori. În cele ce urmează vă voi vorbi despre erorile materiale și așa-numitele omisiuni vădite.
Erorile materiale și omisiunile vădite sunt greșelile și lispurile provocate actului din neatenție, din grabă, dintr-o insuficientă informare. Ele nu afectează actul în substanța lui juridică, ci doar în corectitudinea aparentă a conținutului său. Folosesc termenul „aparent” în sensul literal de vizibil, vădit, fără alte conotații. Astfel de neajunsuri pot fi:
-lipsa codului numeric personal al unei persoane sau scrierea greșită a acestuia;
-enunțarea greșită a denumirii adresei (strada Ion Roată, în loc de strada Moș Ion Roată);
-scrierea numelui neconformă cu actul de identitate, chiar dacă actul de identitate este aparent greșit (Maria, în loc de Mariea);
-eroarea de calcul a unei cote succesorale, dacă din interpretarea legii și probele administrate rezultă clar cota aplicabilă. Exemplele pot continua.
Erorile simple, corijabile
Oricine își dă seama că exemplele de mai sus sunt simple, deoarece pot fi corectate ușor, pornind de la documentul care a stat la baza consemnării informației în actul notarial. O greșeală în nume, adresă ori codul numeric personal va fi corijată pornind de la buletinul sau cartea de identitate a persoanei în cauză. La acest lucru se referă legea atunci când dispune că erorile materiale sau omisiunile vădite pot fi corectate, respectiv completate „dacă lucrările cuprind date care fac posibilă îndreptarea greşelilor sau completarea omisiunilor”.
Procedura îndreptării erorilor și a omisiunilor vădite
Îndreptarea erorilor se face printr-o procedură de sine stătătoare, independentă de procedura autentificării, a dezbaterii succesorale sau orice altă procedură notarială al cărei rezultat a fost actul afectat de eroare/omisiune. Nu sunt admise corecturi în interiorul actului. Această procedură de rectificare începe prin acordul tuturor persoanelor implicate în act, care vor depune o cerere comună de rectificare, în atenția notarului instrumentator al actului afectat de eroare sau a notarului desemnat cu rectificarea erorii semnalate. Cine depune cererea are termenul în cunoștință, adică nu mai este citat. Dacă celelalte persoane nu își pot manifesta consimțământul în același timp cu petentul, notarul le va cita pe acestea, legea prevăzând astfel: „Acordul părţilor se prezumă dacă, fiind legal citate, nu îşi manifestă opunerea.” Pentru soluționare, cererii i se dă termen, care este trecut în citație alături de ora, locul soluționării cererii și obiectul rectificării. După cum vedeți, citația pentru rectificarea unui act notarial seamănă destul de bine cu citația emisă pentru dezbaterea procedurii succesorale.
La împlinirea termenului indicat în citație, notarul public corectează actul prin încheiere de rectificare emisă chiar și în lipsa celor citați, dacă aceștia nu au făcut obiecțiuni sau opuneri, în scris.
Îndreptarea erorii se face doar dacă îi sunt retituite notarului toate exemplarele originale ori duplicatele actului cu pricina. Încheierea de rectificare se atașează fiecărui exemplar al actului. În plus, ca să fie cât mai vizibilă corectarea, despre existența încheierii de rectificare se face mențiune pe toate originalele, respectiv duplicatele actului corectat.
Dacă greșeala se încadrează în condițiile legii și i se datorează notarului sau personalului biroului notarial, atunci costurile procedurii rectificării nu vor fi suportate de părți. Aceasta nu este o regulă absolută, ci aplicabilă în funcție de datele fiecărui caz în parte.
Nu sunt erori materiale
Corectarea erorilor materiale nu se poate extinde asupra aspectelor insuficient înțelese dintr-un act deja semnat sau a răzgândirii părților după semnare. Așadar, nu poate fi rectificat printr-o încheiere de corijare a erorii materiale un act de vânzare despre care părțile cred cu tărie că este o donație sau un act de înstrăinare a unui teren arabil despre care părțile sunt convinse că privește o pădure. Astfel de situații nu sunt simple greșeli de redactare, ci privesc ființa juridică sau obiectul actului, iar reparația lor nu este rectificarea, ci, după caz, anularea, confirmarea, un posibil act adițional sau alte remedii juridice, în funcție de datele problemei și de elucidarea intenției real manifestate și actuale a părților. Discuția pe această temă este amplă, însă aș dori să punctez că o consiliere temeinică a părților, prealabilă încheierii actului dorit de ele, cu siguranță va evita confuziile și insuficienta înțelegere a unui demers juridic.
În general, pentru rezolvarea unor astfel de situații, legea cere un act nou – nu întotdeauna notarial –, iar nu o simplă rectificare.
De asemenea, nu sunt considerate simple erori acele aspecte asupra cărora părțile nu pot tranzacționa, adică nu-și pot manifesta acordul de voințe după bunul plac. Codul civil arată: „Nu se poate tranzacționa asupra capacității sau stării civile a persoanelor și nici cu privire la drepturi de care părțile nu pot să dispună potrivit legii.” Spre exemplu, dacă o persoană se considera căsătorită la momentul încheierii actului și îi solicită notarului îndreptarea acestei presupuse omisiuni, notarul o va refuza motivat, invocând articolul 2268 alineat 1 din Codul civil. Un alt exemplu de falsă eroare materială poate fi absența unei suprafețe de teren din lista ce compune masa succesorală sau neconcordanța între suprafața inclusă într-un act mai vechi de proprietate și unul nou. Nu de puține ori, în practică, ceea ce pare greșit poate avea o explicație extrasă din contextul mai larg al probelor depuse la dosar.
Atunci când ne aflăm în prezența unei interpretări/înțelegeri eronate și nu a unei greșeli de redactare nu putem vorbi despre o eroare materială, ci despre o manifestare de voințe sau raționamente juridice diferite, chiar discordante sau eronate. Astfel de cazuri pot fi clarificate prin acte separate, pe cale amiabilă sau în instanță. Elucidarea fiecărei situații juridice și găsirea soluției optime stă în bunăvoința părților de a colabora unele cu altele și cu notarul, dar și în deschiderea lor către sfatul pregătit de profesionist.
Irina Apostolescu, notar public
Ziarul de Vrancea nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.