Social
Foto | Câte zile au lucrat, pe săptămână, pe an, în întreaga activitate, pensionarii din Vrancea?
31 iul 2024
3208 vizualizări
De luni bune toți pensionarii din țara aceasta și bineînțeles că și ce din județul nostru așteaptă cu multă nerăbdare deciziile finale de recalculare a pensiilor lor. Sunt curioși deoarece, de data aceasta și pentru prima oară, vor fi luate în calcul și răsplătite prin punctaje suplimentare perioadele de vechime care depășesc 25 de ani. Adică și acest lucru este știut foarte bine de toată lumea interesată, cei care au muncit 30 de ani, 35 de ani sau mai mult vor primi din partea statului un bonus consistent la pensie.
Aspectul acesta îi mulțumeste în special pe cei care și-au desfășurat activitatea perioade lungi de timp și după toate indiciile, mai ales în vremea regimului comunist, când munca era obligatorie, cam toți pensionarii ce au activat atunci au strâns pe carnetul de muncă un stagiu de cotizare îndelungat.Această recunoaștere din partea statului român este excelentă, pentru că în sfârșit se va plăti si durata activităților profesionale.
Dar aici apare, din punctul de vedere al unor pensionari care au ridicat această problemă, următoarea chestiune pe care, cu voia dumneavoastră, o să încerc să o detaliez.Daca aveți acasă un carnet de muncă al rudelor în vârstă, veți putea observa că detaliile consemnate în respectivul document și înainte de 1989 și după 1989 sunt următoarele: „numărul curent, unitatea, organizațiile sau persoanele unde a lucrat sau la care lucrează, mutațiile intervenite, datele de activitate, anul, luna, ziua, meseria sau funcția, salariul tarifar lunar, denumirea unității, numărul și data actului pe baza căruia se face înscrierea, denumirea, semnătura și ștampila unității care face înscrierea.”
Până la data de 01 01 2011, când s-au abrogat dispozițiile decretului nr. 192/1976 privind carnetul de muncă, iar acest document personal a fost eliminat, rubricația carnetului de muncă a rămas aproape neschimbată.Și modul de completare cam la fel.De aici rezultă, printre altele, că baza de calcul pentru stabilirea stagiului de cotizare era anul calendaristic, nu numărul de zile lucrate. Pentru că, iar seniorii României și ai județului Vrancea pot confirma, înainte de anul 1989 și ceva timp după acest an, săptămâna de lucru nu avea 5 zile ca acum, ci 6 zile. Uneori era chiar de 7 zile!Măcar o dată la două duminici, când vrâncenii angajați la întreprinderile din acele timpuri, erau scoși cu forța la muncile patriotice.Ce constau în diverse activități de salubrizare a localităților.Iar dacă nu-i credem pe cuvânt pe pensionari, putem să verificăm, în documentele și legile vechi, cele afirmate de dânșii.Conform Codulul muncii aprobat prin Legea nr 3 publicată în Buletinul Oficial al României nr 50 din 8 iunie 1950 aflăm că:„Durata normală a timpului de lucru este de 8 ore pe zi, iar în timpul unei săptămâni angajații au dreptul la un repaus fără întrerupere de cel puțin 24 de ore, fixându-se ziua de duminică ca zi de repaus săptămânal*.
Deci e limpede că prin acest act normativ s-a reglementat săptămâna de lucru la 6 zile pe săptămână, câte 8 ore fiecare, deci 48 de ore în total.Iar acest lucru a fost valabil pe întreaga perioada comunistă și nu numai, aspectul fiind întărit prin Legea nr 10 din 23 noiembrie 1972 de aprobare a noului Cod al muncii, care a stabilit, cu alte cuvinte, practic același lucru: „Durata timpului de muncă nu poate depăși 48 de ore pe săptămâna și 8 ore pe zi*, deci tot 6 zile lucrătoare pe săptămână rezultă. Ce înseamnă acest lucru? Că zeci de ani pensionarii vrânceni și nu numai au lucrat 6 zile pe săptămână.Nu mai pomenim de perioada cumplită din ultimii ani ai regimului comunist, cu 7 zile lucrate săptămânal.Asta în vreme ce activitățile profesionale în aceste vremuri mai recente sunt organizate în baza Codului muncii actual astfel:„Pentru salariații angajați cu normă întreagă, durata normală a timpului de muncă este de 8 ore pe zi și de 40 de ore pe săptămână*. Deci 5 zile pe săptămână , fără niciun dubiu.
Ce poate însemna acest lucru? Că pensionarii care au lucrat pe vremea regimului comunist au avut parte de săptămâna de activitate de 6 zile, iar cei care au activat mai ales după 1990 s -au putut bucura de o săptămână de lucru cu doar 5 zile de muncă. Prin Decretul Lege nr 95 din 14 martie 1990 s-a trecut, eșalonat, la săptămâna de lucru de 5 zile în unitățile de stat. Așadar, să facem un calcul simpu : un an calendaristic are 52 de săptămâni. Deci o zi în plus pe săptămână înseamnă 52 de zile.În 10 ani, ajungem la 520 de zile, iar la 20 de ani depășim 1000 de zile.Deci persoana care a profesat 10 ani în timpul când săptămâna de lucru avea 6 zile de lucru poate beneficia de aproape doi ani suplimentari la perioada de activitate respectivă. Pentru că are o zi de lucru în plus pe săptămână față de alte persoane care au prins săptămâna de lucru de 5 zile. O fi bună această teorie? Sau adevărată? Depinde cine analizează problema.Dar cu siguranță, pensionarii și-ar dori ca activitatea lor, pentru perioadele când săptămânile de lucru au avut o zi în plus, să fie apreciată corespunzător. Si să fie recunoscută oficial perioada suplimentară lucrată săptămânal, în comparație cu cei care, în vremurile recente, au beneficiat de lucrul de 5 zile în fiecare săptămână. Poate cineva se va gândi serios și la acest aspect, dacă tot suntem în anul marii recalculări a pensiilor!
Florin Marian Dîrdală, documentarist la Serviciul Județean Vrancea al Arhivelor Naționale
Florin Marian Dîrdală este colaborator al Ziarului de Vrancea
Ziarul de Vrancea nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.
