Social

Consultanță notarială pentru vrânceni: Irina Apostolescu explică termenii din acte și moșteniri

Irina Apostolescu
15 oct 2026 942 vizualizări

Ce înseamnă act autentic, certificat de moștenitor, succesibil sau uzufruct? În al doilea articol al rubricii gratuite de consultanță notarială din Ziarul de Vrancea, Irina Apostolescu, notar public în Adjud și traducător de texte juridice și literare, explică pe înțelesul cititorilor vocabularul întâlnit în procedurile notariale.

 

 

Vocabular notarial

Pentru ușurința citirii textelor cu caracter juridic, vă propun o listă scurtă cu termeni des întâlniți în procedurile notariale, pe care cu siguranță i-ați mai auzit. Definițiile nu sunt stricte, tocmai pentru a surprinde spiritul legii, călăuzitor de voință omenească. Nici textul legii nu este trecut cu vederea, atunci când este clar și îi exprimă cel mai bine spiritul:

Actul autentic notarial este acel înscris datat, semnat în fața notarului, de bunăvoie, de o persoană consiliată și identificată în prealabil de notar, pentru acte de însemnătate social-juridică deosebită (declarații sau convenții de acord parental, înstrăinări imobiliare, încheierea finală a unei dezbateri succesorale etc.). Art.270 din Codul de procedură civilă în vigoare prevede: „Înscrisul autentic face deplină dovadă, față de orice persoană, până la declararea sa ca fals, cu privire la constatările făcute personal de către cel care a autentificat înscrisul, în condițiile legii.”

Păstrând dreapta măsură, să adăugăm că actul autentic notarial nu este singurul act autentic din dreptul românesc. Tot Codul de procedură civilă ne lămurește, la art.269: „Înscrisul autentic este înscrisul întocmit sau, după caz, primit și autentificat de o autoritate publică, de notarul public sau de către o altă persoană învestită de stat cu autoritate publică, în forma și condițiile stabilite de lege. Autenticitatea înscrisului se referă la stabilirea identității părților, exprimarea consimțământului acestora cu privire la conținut, semnătura acestora și data înscrisului.”

Certificatul de moștenitor este un act autentic în cuprinsul căruia sunt evidențiați moștenitorii, averea și datoriile defunctului. Deși este actul final al procedurii succesorale de la un moment dat, poate fi modificat prin adăugiri ulterioare (masa succesorală poate fi suplimentată, la cerere, ulterior emiterii lui). De reținut că, în esență, este un contract, deoarece are la bază acordul moștenitorilor.

Consultația notarială este, de cele mai multe ori, o discuție pregătitoare cu notarul public. Notarul o pregătește înainte de procedură și o invocă în act, prin articolele de lege lămurite astfel.

Deschiderea succesiunii este data morții unei persoane, nu data la care părțile se prezintă la notar pentru deschiderea procedurii succesorale. În limbajul comun, aceste două concepte se pot confunda, dar diferența dintre ele este semnificativă și se exprimă în bani: dacă au trecut doi ani de la deschiderea succesiunii și nu a fost finalizată dezbaterea ei, se plătește impozit pentru transmisiunea dreptului de proprietate/dezmembrământului cu titlu de moștenire.

Dezmembrământul dreptului de proprietate este un drept real incomplet în raport cu dreptul de proprietate. Spre exemplu, uzufructului și abitației le lipsește dispoziția de bun.

Proprietatea devine, la rândul ei, nudă, lipsindu-i, în principiu, folosința specifică uzufructului.Acest lucru nu înseamnă că nu sunt drepturi perfect valide din punct de vedere economic și social, ele rezolvând situații familiale care, altfel, ar degenera în conflict sau neglijență.

Moștenitorul este succesibilul care acceptă moștenirea printr-un act neechivoc (de obicei, o declarație autentică de acceptare care se înregistrează în Registrul Național Notarial

de Evidență a Opțiunilor Succesorale).

Succesibilul este rudă în grad succesibil sau soț, deci persoană cu vocație legală la moștenire. Poate fi și legatar desemnat prin testament, în timpul vieții, de persoana decedată.

Concretizarea vocației la moștenire are loc, cel mai adesea, în timpul dezbaterii procedurii succesorale, când se întocmesc și actele autentice care vor face dovada voinței și a putinței de

a moșteni, în funcție de voința defunctului, a succesibililor înșiși, dar și a altor circumstanțe ale cauzei (de exemplu, atitudinea succesibilului față de defunct sau vocația multiplă la

moștenire).

Renunțarea la moștenire se exprimă prin declarația autentică de renunțare, înregistrată și ea tot în Registrul Național Notarial de Evidență a Opțiunilor Succesorale.

Renunțarea apare în practică și sub forma unei mici clauze incluse în conținutul unei procuri de reprezentare la dezbaterea procedurii succesorale. În acest caz, actul numit „Procură” se

înregistrează atât în Registrul Național Notarial de Evidență a Opțiunilor Succesorale cât și în Registrul Național Notarial de Evidență a Procurilor și a Revocărilor acestora.

Tranzacția nu este neapărat o vânzare, chiar dacă obișnuim să folosim astfel termenul, în limbajul comun. Mai degrabă, o înțelegere între părți pentru a evita sau a stinge un conflict.

Nu de puține ori, această înțelegere intervine chiar în procedura succesorală, care, fiind un proces laborios și de durată, poate genera acte de complexități diferite până la eliberarea

certificatului de moștenitor.

Irina Apostolescu, notar public

Citiți și:Citația succesorală, pas cu pas: un notar din Adjud explică pentru cititorii Ziarului de Vrancea

 

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.