„Cel mai bun doctor rămâne trenul spre Bucureşti”: Vrâncenii continuă să bată drumurile pentru analize medicale
Decontările CNAS arată discrepanţe alarmante între judeţe. Vrancea: doar 600.000 de analize/an, faţă de 22 de milioane în Capitală.
Sistemul sanitar românesc continuă să adâncească prăpastia dintre Capitală şi judeţele mici, iar datele oficiale vin să confirme ceea ce mulţi dintre vrânceni simt pe pielea lor: „cel mai bun medic rămâne trenul spre Bucureşti”.
Potrivit unui articol publicat recent pe site-ul Ziarului Financiar, în baza datelor furnizate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS), în Bucureşti au fost decontate, doar în anul 2024, nu mai puţin de 22 de milioane de analize medicale paraclinice, de la simple analize de sânge, până la investigaţii complexe precum tomografii sau RMN-uri.
În contrast puternic, judeţul Vrancea a raportat doar 600.000 de analize decontate în acelaşi interval. Diferenţa este uriaşă, mai ales dacă o comparăm şi cu alte judeţe mai dezvoltate, precum Cluj, Iaşi sau Mureş, care, deşi sunt centre universitare medicale, nu depăşesc 3 milioane de analize decontate anual.
Trenul spre sănătate
Pentru mii de vrânceni, realitatea este simplă: lipsa specialiştilor, a aparaturii moderne sau a fondurilor disponibile pentru analize medicale în judeţ îi forţează să caute soluţii în altă parte. Iar soluţia este, aproape fără excepţie, Bucureştiul.
„Este mai uşor să-mi fac un RMN în Capitală decât să aştept luni întregi în Focşani, unde oricum locurile sunt limitate şi aparatul se defectează frecvent”, mărturiseşte doamna Maria P., o pensionară din Adjud care face lunar drumul spre Bucureşti.
Mulţi pacienţi sunt trimişi direct de medicii de familie sau de specialiştii locali spre spitale din Capitală, unde şansele de a prinde un loc sau un program funcţional sunt mai mari. Dar şi mai mulţi aleg din proprie iniţiativă să meargă acolo, pentru că au pierdut încrederea în sistemul local.
Un semnal de alarmă pentru autorităţi
Diferenţele de decontări evidenţiate în raportul CNAS nu ţin doar de alegerea pacientului, ci şi de infrastructura medicală slab dezvoltată din judeţe precum Vrancea. Lipsa investiţiilor în aparatură, numărul mic de specialişti şi bugetele restrânse ale spitalelor locale sunt doar câteva dintre cauzele acestei „migraţii medicale”.
„Este o ruşine naţională că încă vorbim despre trenul ca soluţie pentru a ajunge la un medic bun. Avem nevoie de politici reale de dezvoltare a medicinei în teritoriu, altfel judeţele mici vor deveni simple staţii de aşteptare pentru Capitală”, spune un medic vrâncean care a preferat să îşi păstreze anonimatul.
Ce e de făcut?
În timp ce Capitala este sufocată de cereri, iar resursele medicale sunt trase spre epuizare, judeţele precum Vrancea rămân într-un cerc vicios: lipsa de investiţii duce la migrarea pacienţilor, iar migrarea pacienţilor reduce presiunea pentru îmbunătăţirea serviciilor locale.
În lipsa unei reforme coerente şi a unei distribuţii echitabile a fondurilor de sănătate, vrâncenii vor continua să-şi ia biletul spre sănătate de la gară, nu de la dispensarul din sat sau spitalul judeţean.
Autor: Redacția Ziarul de Vrancea
Ne puteți scrie în continuare la ziaruldevrancea@yahoo.com, pe whtasApp la nr de telefon 0722243496 sau prin mesaj pe pagina noastră de Facebook.
