Social

Astăzi despre: Dumitru Bagdasar, profesorul care a pus bazele școlii românești de neurochirurgie

Ziarul de Vrancea
14 iul 2020 1156 vizualizări

Dumitru Bagdasar (sau Dimitrie Bagdasar, n. 17 decembrie 1893, Roșiești, Vaslui, România – d. 16 iulie 1946, București, România) a fost un medic neurochirurg român, profesor la Facultatea de Medicină din București, care a pus bazele școlii românești de neurochirurgie. A fost căsătorit cu Florica Bagdasar, prima femeie ministru din România.

Dumitru Bagdasar s-a născut într-o familie armeană[2] de țărani răzeși cu mulți copii. A fost cel mai mare dintre băieți. Înzestrat cu o deosebită sete de învățătură și o putere de muncă prodigioasă el a fost un elev strălucit, începând încă din școala primară pe care a urmat-o în Idricii de Sus. Distanța de câțiva kilometri dintre casa părintească din Roșiești și școala din Idricii de Sus, o parcurgea pe jos de două ori pe zi, adeseori pe întuneric, înfruntând intemperiile vremii. A urmat apoi cursurile Liceului "Gh. Roșca Codreanu" din Bârlad (absolvent al secției moderne, promoția 1913). În 1913 se înscrie la Facultatea de Medicină din București, pe care o frecventează cu mari greutăți materiale, fiind nevoit să-și câștige singur existența.

La sfârșitul anului III de facultate se angajează la Institutul Medico-Militar sperând să rezolve "problema financiară". Intervine Primul Război Mondial, este mobilizat și trimis pe front ca medic militar, unde se îmbolnăvește de tifos exantematic.

Exquisite-kfind.png   Vezi și articolul:  Epidemia de tifos exantematic din 1914-1922 în România.

Demobilizat în 1918, își continuă studiile medicale până în 1922 când obține titlul de Doctor în Medicină cu teza "Contribuțiuni la studiul sindromului parkinsonian postencefalitic".

Se orientează către Neurologie la clinica marelui neurolog, Dr. Gheorghe Marinescu. După absolvire devine medic secundar la Spitalul Militar unde, în anii 1922–1926 acumulează vaste cunoștințe de Neurologie și Chirurgie Generală la secția Neurologie condusă de Dr. Dimitrie Noica, respectiv secția Chirurgie condusă de Dr. Mihail Butoianu. Frecventează de asemenea Laboratorul Catedrei de Histologie – pe atunci sub conducerea Dr. Ștefan Besnea – și Anatomie patologică București.

În 1927 își dă demisia din armată, se căsătorește cu Dr. Florica Ciumetti (se cunoscuseră ca mediciniști). În loc de călătorie de nuntă, cu resurse foarte modeste, pleacă împreună la specializare în America, la Boston. Aici, în anii 1927-1929, Dumitru Bagdasar se specializează în Neurochirurgie la vestita clinică Peter Bent Brigham a Dr. Harvey Cushing, pionierul mondial al neurochirurgiei moderne. Împreună cu Dr. Percival Bailey, publică două lucrări privind "Tratamentul gomelor cerebrale" și "Cordoblastoamele intracraniene".

Activitate profesională

Întorși în țară în 1929, Doctorii Dumitru și Florica Bagdasar întâmpină greutăți din partea oficialităților și sunt repartizați la periferia țării. Primele intervenții neurochirurgicale, Dr. Dumitru Bagdasar le realizează, în condiții improvizate, precare, în Spitalul din Jimbolia (1929-1931), apoi în Spitalul de Boli Nervoase din Cernăuți (1931-1933). În 1933, exasperat de anumite șicane total nemeritate, își dă demisia de la Spitalul din Cernăuți, și, împreună cu soția sa se întoarce la București. Aici continuă să facă intervenții neurochirurgicale la Spitalul de Urgență, ca și la alte spitale: în mod improvizat, aducându-și propria trusă cu instrumente chirurgicale și recrutând de fiecare dată personalul de care avea nevoie în sala de operație. În toată această perioadă de pionierat el a avut în soția lui un sprijin indispensabil: ea a fost aceea care l-a secundat în sala de operație și i-a fost constant alături.

Cu sprijinul profesorilor Ion Iacobovici, Nicolae Minovici și al devotatului său prieten, marele histolog Ion T. Niculescu, obține, prin concurs, în 1935, înființarea unui mic serviciu de neurochirurgie, cu zece paturi și o singură sală operatorie, în Spitalul Central de Boli Nervoase și Mintale din București. Acesta a devenit nucleul viitoarei Clinici de Neurochirurgie a Facultății de Medicină, de unde se va dezvolta școala românească de neurochirurgie. Aici și-a format în sfârșit propria echipă de neurochirurgie, așa-numita echipă de aur, care în primii ani a constat din: doctorii Constantin Arseni, Ion Ionescu și Sofia Ogrezeanu-Ionescu. Aceasta din urmă a devenit prima femeie neurochirurg din România și, se pare, din lume. Dr. Dumitru Bagdasar a continuat să viziteze Laboratorul de Histologie al Dr. Ion T. Niculescu, aducând în fiecare săptămână, în numeroase borcănele, secțiuni din tumorile operate. Faima Dr. Dumitru Bagdasar se răspândea treptat în sud-estul Europei și în străinătate. La clinica sa, se internau bolnavi din Ungaria, Bulgaria, Palestina. Între 1931 – 1941 a efectuat 1800 de operații pe sistemul nervos. În 1939 a participat la Congresul Național de Chirurgie din București.

Dumitru Bagdasar a avut o intensă activitate științifică, aducând contribuții originale în domeniul cordotomiilor spinale, tuberculoamelor cerebrale și patologiei tumorale a măduvei spinării. Împreună cu State Drăgănescu și Constantin Arseni, a dezvoltat o metodă originală de tratament al craniostenozelor.

În calitate de Ministru al Sănătății a creat Institutul de Endocrinologie București.

Între anii 1945 – 46 a fost profesor de Neurochirurgie la Facultatea de Medicină din Capitală. Academia Română îl alege membru post-mortem (1948),iar în anul 1956 Clinica de neurologie a Spitalului primește numele savantului.

A condus clinica sa cu metodă și ordine, cu focul pasiunii sale profesionale; avea respect pentru valoarea oamenilor, era mândru și demn.

Celor peste 50 de articole de specialitate li se adaugă teza de doctorat. Întreaga sa activitate operatorie și de cercetare și-a găsit sinteza în volumul redactat împreună cu Constantin Arseni (traducere în limba franceză de dr. Maria Niculescu, soția dr. Ion T. Niculescu ), "Traité de Neurochirurgie", apărut postum în 1951 la Editura Academiei Române.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.