Analiză profit.ro | Regiunea Sud-Est, din care face parte și județul Vrancea, printre cele mai afectate de sărăcie din Uniunea Europeană
România continuă să înregistreze cel mai mare risc de sărăcie din Uniunea Europeană, cu o rată de 32% în 2023, conform Eurostat, comparativ cu media europeană de 21%. Deși datele arată o scădere semnificativă față de 2008, când rata era de 44,2%, analiza pe regiuni evidențiază disparități majore. Printre cele mai afectate zone rămâne Regiunea Sud-Est, care include și județul Vrancea, unde progresele au fost minore.
Progrese inegale între regiunile de dezvoltare ale României
România a făcut pași înainte în reducerea sărăciei după aderarea la Uniunea Europeană, dar regiunile țării au evoluat într-un ritm diferit:
- Regiunea București-Ilfov a înregistrat cea mai spectaculoasă reducere a ratei riscului de sărăcie, de la 34% în 2008 la doar 12,3% în 2023. Dezvoltarea economică accelerată a Capitalei și statutul său special au fost factori decisivi.
- Regiunea Nord-Est (cea mai săracă în 2008) a avut o scădere importantă, de la 55,5% la 38,7%. Totuși, rămâne una dintre cele mai vulnerabile regiuni.
- Regiunea Sud-Est, din care face parte județul Vrancea, a înregistrat un progres marginal, de la 46,7% la 45,3%. Această aproape stagnare indică probleme structurale severe, în ciuda resurselor economice disponibile, cum ar fi porturile și șantierele navale.
- Regiunea Sud-Vest Oltenia a redus rata sărăciei de la 56,6% la 40,5%, evidențiind o evoluție semnificativă, dar insuficientă pentru a o scoate din topul regiunilor defavorizate.
Regiunile Nord-Vest și Centru au înregistrat reduceri semnificative, ajungând în 2023 la 24,7% și 31,9%, respectiv, beneficiind de economii diversificate și integrare economică europeană.
Regiunea Sud-Est: provocări persistente
Județul Vrancea și restul Regiunii Sud-Est se confruntă cu provocări economice și sociale de lungă durată. Rata riscului de sărăcie a scăzut nesemnificativ, deși regiunea dispune de infrastructuri strategice precum porturi maritime și fluviale. Această stagnare poate fi explicată prin:
- Lipsa diversificării economiei locale și dependența de industrii tradiționale.
- Probleme în accesul la servicii sociale și educație, care perpetuează ciclurile de sărăcie.
- Migrarea forței de muncă active, ce reduce potențialul economic al regiunii.
Indicatorii riscului de sărăcie: ce înseamnă?
Indicatorul AROPE (rata riscului de sărăcie și excluziune socială) măsoară procentul de populație expus la una sau mai multe dintre următoarele situații:
- Venituri sub pragul de sărăcie: în 2023, pragul a fost de 19.433 lei pe an (1.619 lei/lună).
- Deprivare materială și socială: lipsa accesului la cel puțin 7 din 13 elemente esențiale, cum ar fi acoperirea cheltuielilor neprevăzute, încălzirea adecvată sau o dietă echilibrată.
- Gospodării cu intensitate scăzută a muncii: gospodării în care adulții au lucrat mai puțin de 20% din potențialul lor de muncă în ultimul an.
Concluzii și perspective
Deși România a făcut progrese semnificative în reducerea ratei riscului de sărăcie la nivel național, disparitățile între regiuni rămân o provocare majoră. Regiunea Sud-Est, din care face parte și județul Vrancea, este un exemplu clar al stagnării în ciuda resurselor existente. Politicile publice ar trebui să se concentreze pe combaterea decalajelor regionale prin investiții în educație, infrastructură și diversificarea economiei locale. Fără măsuri suplimentare, regiunile vulnerabile riscă să rămână blocate într-un cerc vicios al sărăciei.
Citiți analiza publicată pe site-ul profit.ro pe același subiect accesând titlul alăturat:HARTA sărăciei din România: Discrepanțe mari de avans între regiunile țării. Care sunt cele care au progresat masiv după aderarea la UE și care au rămas în urmă
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
