Strategia naţională de ocupare a forţei de muncă propusă recent de Ministerul Muncii a readus în discuţie egalizarea vârstei de pensionare între femei şi bărbaţi care s-ar putea produce mai devreme decât termenul prevăzut acum de lege. Mariana Câmpeanu, ministrul Muncii, ne-a declarat însă că este un simplu zvon şi că actuala lege va fi respectată. Potrivit legii în vigoare, până în 2030, se va produce creşterea graduală a vârstei de pensionare până la 63 de ani pentru femei şi 65 de ani pentru bărbaţi. Ministrul a adăugat însă că există o recomandare făcută de Comisia Europeană României în sensul egalizării vârstei de pensionare şi de susţinere a reformei pensiilor prin încadrarea în muncă a lucrătorilor în vârstă. "Se intenţionează ca, în perioada 2030 – 2035, să se prelungească creşterea graduală a vârstelor standard de pensionare pentru femei, astfel încât, în anul 2035, atât bărbaţii, cât şi femeile să iasă la pensie la aceeaşi vârstă, respectiv 65 de ani", a explicat Câmpeanu.
Raportată la speranţa de viaţă, care la bărbaţi este de 71 de ani, pensionarea nu le lasă acestora prea multe motive de bucurie. Cu toate acestea, spune Mihail Şeitan, fost ministru al Muncii, o astfel de raportare nu este chiar corectă: "Speranţa de viaţă medie la ieşirea la pensie poate fi comparată cu vârsta de pensionare şi nu speranţa de viaţă la naştere. La noi, speranţa de viaţă la naştere este scăzută întrucât avem mortalitatea infantilă mare. Dacă ne uităm însă la speranţa de viaţă după pensie o să vedeţi că bărbaţii din România nu trăiesc mai puţin decât ceilalţi europeni, ci cam tot atât, 10-15 ani" .
Vârsta reală de pensionare, mai scăzută
La o citire mai atentă a statisticilor vârsta reală de pensionare în România este de circa 60 de ani. "Nu toată lumea iese la pensie la 65 de ani. Unii ies anticipat pe motive medicale, e drept mai puţini acum după adoptarea noii legi mai restrictive, avem şi pensionari invalizi şi foşti angajaţi care au lucrat în condiţii speciale şi de aici rezultă o medie mai mică", a afirmă sociologul Cătălin Ghinăraru.
Statisticile Eurostat arată că viaţa activă în România e printre cele mai mici din UE: 33,9 ani pentru bărbaţi şi 29,1 ani pentru femei. Mai puţin decât noi muncesc bulgarii: 32,3 ani bărbaţii şi 27,4 femeile, în condiţiile în care media europeană este de 37,4 ani bărbaţii şi 31,9 ani femeile.
Durata redusă a muncii şi pensionările pe bandă rulantă practicate de politicienii ahtiaţi după voturi au făcut ca să se ajungă la situaţia în care un angajat duce în cârcă 1,2 pensionari.
