Social

Luaţi-vă gândul de la pensie!

Ziarul de Vrancea
18 sep 2013 2023 vizualizări
Urmează SCHIMBĂRI RADICALE în SISTEM

 

Viitorul mizează pe munca vârstnicilor. Îmbătrânirea populaţiei a silit multe state din UE să crească vârsta de pensionare. România nu poate face excepţie.

Ieşirea la pensie pare un fel de Fata Morgana pentru cei mai mulţi dintre europenii activi. Confruntate cu fenomenul îmbătrânirii populaţiei şi cu lipsa resurselor pentru plata pensiilor, multe state ale UE au fost nevoite să crească vârsta de pensionare până la aproape 68 de ani cum este cazul Irlandei, care şi-a stabilit un astfel de obiectiv pentru 2020. România se înscrie astfel într-un trend internaţional.

Strategia naţională de ocupare a forţei de muncă propusă recent de Ministerul Muncii a readus în discuţie egalizarea vârstei de pensionare între femei şi bărbaţi care s-ar putea produce mai devreme decât termenul prevăzut acum de lege. Mariana Câmpeanu, ministrul Muncii, ne-a declarat însă că este un simplu zvon şi că actuala lege va fi respectată. Potrivit legii în vigoare, până în 2030, se va produce creşterea graduală a vârstei de pensionare până la 63 de ani pentru femei şi 65 de ani pentru bărbaţi. Ministrul a adăugat însă că există o recomandare făcută de Comisia Europeană României în sensul egalizării vârstei de pensionare şi de susţinere a reformei pensiilor prin încadrarea în muncă a lucrătorilor în vârstă. "Se intenţionează ca, în perioada 2030 – 2035, să se prelungească creşterea graduală a vârstelor standard de pensionare pentru femei, astfel încât, în anul 2035, atât bărbaţii, cât şi femeile să iasă la pensie la aceeaşi vârstă, respectiv 65 de ani", a explicat Câmpeanu.

Raportată la speranţa de viaţă, care la bărbaţi este de 71 de ani, pensionarea nu le lasă acestora prea multe motive de bucurie. Cu toate acestea, spune Mihail Şeitan, fost ministru al Muncii, o astfel de raportare nu este chiar corectă: "Speranţa de viaţă medie la ieşirea la pensie poate fi comparată cu vârsta de pensionare şi nu speranţa de viaţă la naştere. La noi, speranţa de viaţă la naştere este scăzută întrucât avem mortalitatea infantilă mare. Dacă ne uităm însă la speranţa de viaţă după pensie o să vedeţi că bărbaţii din România nu trăiesc mai puţin decât ceilalţi europeni, ci cam tot atât, 10-15 ani" .

Vârsta reală de pensionare, mai scăzută

La o citire mai atentă a statisticilor vârsta reală de pensionare în România este de circa 60 de ani. "Nu toată lumea iese la pensie la 65 de ani. Unii ies anticipat pe motive medicale, e drept mai puţini acum după adoptarea noii legi mai restrictive, avem şi pensionari invalizi şi foşti angajaţi care au lucrat în condiţii speciale şi de aici rezultă o medie mai mică", a afirmă sociologul Cătălin Ghinăraru.

Statisticile Eurostat arată că viaţa activă în România e printre cele mai mici din UE: 33,9 ani pentru bărbaţi şi 29,1 ani pentru femei. Mai puţin decât noi muncesc bulgarii: 32,3 ani bărbaţii şi 27,4 femeile, în condiţiile în care media europeană este de 37,4 ani bărbaţii şi 31,9 ani femeile.

Durata redusă a muncii şi pensionările pe bandă rulantă practicate de politicienii ahtiaţi după voturi au făcut ca să se ajungă la situaţia în care un angajat duce în cârcă 1,2 pensionari.


www.evz.ro


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.