Social

Oamenii fantomă: 1 din 3 vranceni a dispărut din evidenţele statului

Prefectura a realizat o “balanţă a forţei de muncă” din Vrancea şi a descoperit că peste 100.000 de persoane nu figurează nici ca angajaţi nici ca şomeri. “O categorie socială activă, despre care nu există date, nu se ştie ce face, cu ce se ocupă”, recunoaşte prefectul. Se presupune că în această categorie ar putea intra cei plecaţi în străinătate şi cei care lucrează fără acte pentru exploatatorii judeţului. Numărul pensionarilor este mai mare decat numărul angajaţilor, fapt care arată nivelul scăzut de dezvoltare al judeţului Vrancea

O situaţie realizată de Instituţia Prefectului cu privire la structura populaţiei din Vrancea a arătat un fapt îngrijorător pentru judeţ: despre 100.000 de persoane autorităţile nu ştiu nimic pentru că nu se regăsesc în nici un fel de statistici oficiale ale statului roman. Numărul este mare, ţinand cont că populaţia judeţului este de 340.310 locuitori, potrivit datelor de la ultimul recensămant. Ponderea populaţiei ocupate este de numai 62.649 de persoane, din care 52.036 lucrează în domeniul privat. În sectorul public lucrează 7.475 de persoane, în randul cărora au fost incluşi funcţionari publici, poliţişti, pompieri, magistraţi sau militari. Numărul persoanelor al căror venit este asigurat de bugetul de stat este mai mare decat al celor care lucrează. Mai exact avem 83.552 de vranceni al căror venit lunar depinde de stat. Ponderea cea mai mare o au pensionari, cu 67.688 de persoane. Numărul şomerilor înregistraţi şi neindemnizaţi este de 6.146. 

Ce face 32% din populaţia judeţului?

Despre 109.932 de vranceni nu există date şi se presupune că din această categorie fac parte în principal locuitorii judeţului care lucrează în străintate. “Acest număr de peste 100.000 de oameni care nu apar nicăieri mi se pare cam mare. Să considerăm că 32% din populaţia judeţului lucrează în afară mi se pare, de asemenea, cam mult. (...) Mi-e greu să cred că unul din trei oameni lucrează în străinătate”, a spus prefectul Cătălin Kanty Popescu la şedinţa Comsiei de dialog social care a a avut loc ieri. Practic, spune prefectul, vorbim de o populaţie activă, “o categorie socială despre care nu există date, nu se ştie ce face, cu ce se ocupă”. Una dintre explicaţii ar fi că aceste persoane nu au apărut niciodată în evidenţele oficiale pentru că lucrează în agricultură, fără contract de muncă, sau sunt zilieri ori pur şi simplu nu lucrează nicăieri şi nu sunt luaţi în nici un fel de evidenţe. Altele sunt plecate, desigur în străinătate, numărul oficial stabilit la refendumul din 2011 fiind de peste 35.000 de persoane. Omul de afaceri Niţică Ciubotaru. prezent la şedinţa Colegiului Prefectural, a spus că multe dintre persoanele plecate să lucreze în străinătate cu acte şi care ies la pensie o să pună o presiune şi mai mare asupra forţei de muncă ocupate. 

Angajatul e “complice” cu angajatorul cand vine ITM

Reprezentanţii instituţiilor de control au mai atras atenţia asupra unei complicităţi care există între angajaţi şi angajatori în timpul verificărilor, astfel încat nu se poate stabili exact caţi bani primesc efectiv salariaţii angajaţi cu contract. “Există o complicitate între angajat şi angator atunci cand se completează fişa de identificare. De cele mai multe ori se trece salariul minim”, a declarat Eliza Botezatu, reprezentantul Inspectoratul Teritorial de Muncă. De asemenea, subprefectul Cristi Misăilă a menţionat că în această situaţie nu se poate dovedi că un salariat ar putea să aibă în realitate venituri mai mari, iar diferenţa de la venitul din acte la cel real să fie încasată fără forme legale, ceea ce înseamnă bani negri. La randul său, Ion Roman, preşedintele Patronatului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, a arătat că trebuie date stimulente patronilor pentru a face angajări, la care cei de la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) au replicat că asemenea facilităţi se acordă şi că anual în jur de 100 de persoane beneficiază de acestea. Cifra este foarte mică în comparaţie cu numărul uriaş al celor care au nevoie de sprijin real şi eficient de la stat pentru angajarea în campul muncii. Iar la cat de scăzut este nivelul investiţiilor din judeţ este greu de crezut că situaţia se va schimba prea curand, indiferent de partidul care este la guvernare şi de promisiunile care se fac de fiecare dată în campaniile electorale. (Mihai BOICU)

Structura populaţiei din judeţ 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Populatia totala JUDET 340,310

Structura varsta

Persoane sub 19 ani 78,332

Persoane intre 19 si 60 ani 177,864

Persoane peste 60 ani 84,132

Persoane ocupate TOTAL 62,649

Persoane angajate in sectorul privat 52,036

Persoane angajate in sectorul piublic (functionari publici, politisti, magistrati, militari, IGSU, ANP) 7,475

Practicanti profesii liberale 1,200

PFA, mici meseriasi 1,938

Persoane al caror venit este asigurat din bugetul de stat 83,551

Pensionari 67,668

Someri indeminizati 1,439

Beneficiari venit minim garantat 5,300

Pensionari invaliditate 9,144

(pensionari invaliditate se pot suprapune peste categoria de pensionari sau persoane ocupate, dar s-a considerat a fi o categorie relevanta )

Someri inregistrati si neindemnizati 6,146

 

---