Social

Resursele de apă devin vulnerabile din pricina nesăbuinţei omului

Ziarul de Vrancea
3 iul 2013 946 vizualizări
Implicaţi într-un proiect internaţional de cercetare, ce cuprinde Sud-Estul Europei, specialiştii de la Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice atraga atenţia asupra problemelor care afectează calitatea apei

Eroziunea produce importante pierderi de sol de pe terenurile agricole, de 150 mil. tone pe an, din care peste 1/3 sunt transportate în Marea Neagră. Aluviunile tranportate măresc debitele râurilor, grăbesc colmatarea lacurilor, ridică nivelul de bază al cursurilor de apă, toate acestea favorizând inundaţiile, pierderile de apă şi calitatea apei.
Romsilva, împreună cu Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice (ICAS) - Statiunea Focşani, este partener în Proiectul CC-WARE ce se încadreaza în Programul de Cooperere Transnaţională – Sud-Estul Europei, scopul proiectului constituindu-l dezvoltarea şi implementarea unei strategii transnaţionale pentru protecţia şi diminuarea vulnerabilităţii resurselor de apă şi realizarea bazei pentru implementarea planurilor de acţiune la nivel naţional şi regional, crearea unui cadru legislativ, întărirea capacităţii instituţionale şi resurselor umane pentru implementarea strategiei. „În ultimele decenii, odată cu intensificarea efectului încălzirii globale şi ca o consecinţă acestuia, se remarcă amplificarea variabilităţii de la an la an a cantităţilor de precipitaţii, creşterea treptată a temperaturilor medii anuale ceea ce determină mărirea frecvenţei secetelor însoţită de scăderea volumului scurgerii anuale şi a stocurilor de apă din lacurile de acumulare şi din râuri care sunt disponibile pentru satisfacerea cerinţelor de apă. Mai mult, calitatea apei din sursele de suprafaţă este afectată negativ prin accentuarea eroziunii sau poluarii induse în special de activitatea umană. Toate acestea fac ca resursele de apă să devină vulnerabile, comunitatea europeana fiind preocupată pentru găsirea soluţiilor de diminuare a vulnerabilităţii resurselor de apă, în special apa potabilă”, a declarat ing. Petrişor Vică, de la R.N.P, Romsilva.

Planuri pentru reducerea poluării apelor de suprafaţă

Menţinerea calităţii apei din cursuri de apă, lacuri, acvifere şi zone costiere, în concordanţă cu cerinţele de protecţia mediului şi sănătăţii populaţiei este o obligaţie pentru întreaga omenire şi se realizează prin politici şi programe durabile de gospodărirea apelor. Politicile Comunităţii Europene în acest domeniu sunt reunite într-un cadru legislativ integrat, materializat prin Directiva Cadru Apă, a cărei implementare a început în anul 2000. „Directiva cere Statelor Membre să realizeze şi să transpună în practică planuri de management integrate pe bazine hidrografice, cu măsuri care să permită reducerea gradului de poluare a corpurilor de apă de suprafaţă şi subterane şi aducerea acestora până la finele primului ciclu de planificare (anul 2015) la o stare ecologică şi chimică bună”, a mai spus ing. Petrişor Vică de la R.N.P.-Romsilva.

Paza bună trece primejdia rea

Procesele torenţiale şi de degradare a terenurilor aduc mari prejudicii economice şi sociale. Mari pagube sunt produse de către viiturile torenţiale prin distrugerea unor drumuri, aşezări omeneşti, a unor culturi agricole şi silvice, colmatarea lacurilor de acumulare. „Cercetările efectuate de I.C.A.S. Focşani în zona Vrancei au evidenţiat că lucrările hidrotehnice executate pe torenţi au avut o influenţă deosebită în stabilizarea surselor de aluviuni şi a versanţilor ca urmare a realizării terasamentelor şi a opririi acţiunii de subminare erozivă, făcând posibilă instalarea vegetaţiei forestiere pe versanţii afectaţi de degradări intense din imediata apropiere a reţelei hidrografice. Rezultatele cercetărilor efectuate în zona Bîrseşti au arătat că. după instalalarea culturilor forestiere de protecţie pe terenurile degradate, are loc reducerea, până la limite normale (tolerabile), a proceselor de eroziune şi deplasare în masă, concomitent cu reducerea scurgerilor lichide pe veranţi şi în reţeaua hidrografică”, a declarat şi dr. Cristinel Costandache, de la I.C.A.S. Statiunea Focşani. Acest proiect se vrea a fi un semnal ce trebuie tras înainte de ceasul al 12-lea privind problema capitală a acestui secol: apa şi fluxul ei constant dar şi importanţa serviciilor ecosistemice ale pădurii în acest circuit. (Lavinia TOMA)


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.