Gelozia, muşcăturile sau injuriile înseamnă violenţă în famile
Neglijarea, actele de gelozie sau lipsirea de mijloace de existenţă primară, precum hrană, medicamente, constituie forme de violenţă în familie. Acestea sunt doar cateva dintre prevederile incluse în Legea privind modificarea şi completarea Legii pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie, care a intrat în vigoare în luna mai. Modificările aduse legii privind violenţa în familie aduc definiţii mai clare ale actelor de violenţă. Poate fi considerată violenţă în familie şi violenţa verbală, adresarea printr-un limbaj jignitor, brutal, precum utilizarea de insulte, ameninţări, cuvinte şi expresii degradante sau umilitoare. Şi impunerea voinţei sau a controlului personal, provocarea de stări de tensiune şi de suferinţă psihică în orice mod şi prin orice mijloace, violenţă demonstrativă asupra obiectelor şi animalelor, prin ameninţări verbale, afişare ostentativă a armelor, controlul vieţii personale, acte de gelozie, constrangerile de orice fel, precum şi alte acţiuni cu efect similar intră în categoria violenţei psihice. “Violenţa fizică - vătămarea corporală ori a sănătăţii prin lovire, îmbrancire, trantire, tragere de păr, înţepare, tăiere, ardere, strangulare, muşcare, în orice formă şi de orice intensitate, inclusiv mascate ca fiind rezultatul unor accidente, prin otrăvire, intoxicare, precum şi alte acţiuni cu efect similar; Violenţa economică - interzicerea activităţii profesionale, privare de mijloace economice, inclusiv lipsire de mijloace de existenţă primară, cum ar fi hrană, medicamente, obiecte de primă necesitate, acţiunea de sustragere intenţionată a bunurilor persoanei, interzicerea dreptului de a poseda, folosi şi dispune de bunurile comune, control inechitabil asupra bunurilor şi resurselor comune, refuzul de a susţine familia, impunerea de munci grele şi nocive în detrimentul sănătăţii”, sunt actele de violenţă enumerate de noua lege.
Ordin de protecţie faţă de soţul abuziv
Femeile abuzate au acum o şansă în plus să scape de chinurile din familie. Aceasta prin ordinul de protecţie. Acesta se poate solicita în cazurile în care viaţa unuia dintre soţi este pusă în pericol. În astfel de cazuri, soţul abuziv poate fi evacuat temporar din locuinţa comună, chiar dacă este unicul proprietar al imobilului. “Limitarea dreptului de folosinţă al agresorului numai asupra unei părţi a locuinţei comune atunci cand aceasta poate fi astfel partajată încat agresorul să nu vină în contact cu victima; obligarea agresorului la păstrarea unei distanţe minime determinate faţă de victimă, faţă de copiii acesteia sau faţă de alte rude ale acesteia ori faţă de reşedinţă, locul de muncă sau unitatea de învăţămant a persoanei protejate; interdicţia pentru agresor de a se deplasa în anumite localităţi sau zone determinate pe care persoana protejată le frecventează sau le vizitează periodic; interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenţă sau în orice alt mod, cu victima; obligarea agresorului de a preda poliţiei armele deţinute”, se detaliază în lege. Instanţa de judecată mai poate dispune şi suportarea de către agresor a chiriei şi/sau a întreţinerii pentru locuinţa temporară unde victima, copiii locuiesc.
Echipă în domeniul prevenirii combaterii violenţei în familie
Anul acesta cinci mame cu cei cinci copii ai lor au ajuns la Centrul Maternal din Focşani care se află în subordinea Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Vrancea. Acestea au solicitat ajutorul specialiştilor de la Centrul Maternal după ce au fost bătute şi izgonite de soţi. De asemenea, autorităţile trebuie să se implice pentru prevenirea acestor fapte grave. La nivelul judeţului ar trebui să se înfiinţeze pe langă DGASPC echipa intersectorială în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei în familie, cu rol consultativ. Această comisie va fi formată din reprezentanţi ai Poliţiei, Jandarmeriei, Direcţiei de Sănătate Publică, DGASPC, precum şi ai organizaţiilor neguvernamentale active în domeniu. Mai pot face parte din această echipă şi reprezentanţii serviciilor de probaţiune sau ai unităţilor de medicină legală. Această echipă propune măsuri de îmbunătăţire a activităţii în domeniu. De asemenea, autorităţile au obligaţia să ia măsurile necesare pentru prevenirea violenţei în familie şi pentru preîntampinarea unor astfel de situaţii. Acestea trebuie să acorde sprijinul logistic, informaţional şi material compartimentelor cu atribuţii în prevenirea şi combaterea violenţei în familie, să dezvolte programe de prevenire şi combatere a violenţei în familie, să sprijine accesul agresorilor familiali la consiliere psihologică, psihoterapie, tratamente psihiatrice, de dezintoxicare şi dezalcoolizare, etc. (Raluca MANOLACHE)