Infectati si abandonati
73 de romi din Marasesti, cel mai sarac oras al judetului, au fost diagnosticati dupa 1989 cu HIV/SIDA, pandemia care afecteaza 40 de milioane de oameni in intreaga lume. De 16 ani, in oras se consuma in tacere tot atitea drame. Majoritatea seropozitivilor sint copii nascuti in anii 87-89, care au acum 17-18 ani. Un ultim caz din "generatia \'89", neintrodus inca in statisticile Comisiei Nationale de Lupta AntiSIDA, a fost depistat in urma cu citeva luni. Infectarea copiilor, catalogata drept "accident epidemiologic", a fost tinuta ani departe de urechile opiniei publice de catre autoritatile sanitare ale vremii. Valul de infectii a adus insa multa suferinta si a creat in Marasesti o adevarata "psihoza SIDA". Desi cauzele infectarii nu au fost cercetate riguros, se presupune ca virusul a fost raspindit de o asistenta neglijenta, care nu a schimbat acul seringii cu care le administra copiilor antibiotice. Parintii cred ca transmiterea virusului ar fi stirnit mai mult interes daca epidemia nu se producea intr-o comunitate de romi. Din cauza dublei discriminari - "si tigan si sidos", dar si a stigmatizarii la care sint supusi adesea seropozitivii, cele mai multe familii ascund boala si de propriii copii. Secretomania e justificata de prejudecati, pentru ca, spun ei, "SIDA nu aduce nici macar compasiune". intrucit discriminarea continua sa fie o amenintare la adresa acestor tineri, numele lor nu vor fi dezvaluite publicului. Multe dintre marturisirile facute "Ziarului de Vrancea" atesta faptul ca efectele discriminarii sint mult mai dureroase decat boala insasi.
"Accidentul epidemiologic" s-a produs in Modruzeni, cartier de la marginea Marasestiului, locuit de 4.000 de romi care se lupta cu o crunta saracie. ~nca de la intrare se vede ca lipsurile fac casa buna cu bolile si ignoranta. Locuintele mici, din lut, imprastiate pe fostul cimp al bataliilor din primul razboi mondial, au fost legate pe furis la reteaua de electricitate. Modruzeniul pare sa fi incremenit la nivelul anilor 1900, cind romii lingurari s-au asezat aici. Nu are nimic din utilitatile pe care le presupune statutul de oras: apa curenta, canalizare, asfalt, etc. Doar tiriitul celularelor arata ca traim in 2006. Nici restul orasului nu sta prea bine la capitolul infrastructura. Dintr-o retea de 78,3 km de strazi, doar 22,6 au aductiune de apa si doar 15 canalizare. Cind ies din cartier, romii dau de intoleranta, indiferenta, discriminare. "Imediat ce spui de unde esti incep problemele!", spune mediatorul sanitar Luminita Toader, care incearca sa inlesneasca romilor accesul la sanatate. ~n anul 2001, lucrurile pareau sa se schimbe chiar si pentru romi, odata cu transformarea oraselor sarace in zone defavorizate. Marasestiul a prins "ultimul tren", ne spune primarul Emilian Brasov. "Reusita" a fost prezentata ca o a doua mare victorie a orasului, dupa respingerea atacului armatei germane din 1917, care a dus faima orasului in toata Europa. {i asta pentru ca ani de-a rindul, edilii plingeau saracia prin ziare spunind ca "Marasestiul a fost blestemat de nemti". Daca orasul a devenit zona defavorizata (H.G. 988/2001) pentru 3 ani, acest fapt se datoreaza cartierului de romi, care a ridicat rata somajului la aproape 20 %.
Investitii inghitite de saracie
In 2001, oamenii sperau ca statutul de oras sarac ii va ajuta sa nu-si mai cerseasca piinea. In ciuda facilitatilor fiscale oferite de stat, zona nu a beneficiat de prea multe investitii directe, fiind folosita mai mult ca un "paradis fiscal" de catre afaceristii care vinau scutiri de impozite. "Proiectul Marasesti nu a fost prea reusit", recunoaste Sorin Vornic, presedintele Camerei de Comert, Industrie si Agricultura Vrancea. Ca investitie de succes, institutia ne-a furnizat doua exemple de firme de exploatare a lemnului, care au impreuna 30 de angajati. De altfel, mai toate unitatile de productie si-au inchis portile dupa expirarea inlesnirilor fiscale. Primarul Emilian Brasov precizeaza ca, intre 2001 si 2004 a crescut, totusi, gradul de ocupare a fortei de munca cu 1.000 de persoane, printre beneficiari fiind si romi. ~n 2006, la doi ani de cind nu mai este zona dezavantajata, primarul spune ca, din cinci fabrici de confectii textile (840 angajai), doua de prelucrare a lemnului (50 angajati), trei de mobila (150 angajati), mai functioneaza patru. Ultimul investitor strain, neamt de origine, a parasit orasul dupa o poveste de amor cu o juna de-a locului ce i-ar fi putut fi nepoata! Dupa asemenea afaceri de tranzitie catre o economie de piata, un sfert din populatie a revenit la dependenta de ajutoare sociale.
Intretinuti de bugetul de stat
Cei mai multi romi din Marasesti traiesc cu ajutor de la stat. Potrivit Primariei, 90 % din bugetul de asistenta sociala al orasului merge catre romi si doar 3 % din bugetul de investitii pe 2006 se adreseaza cartierului lor. in februarie 2006, figurau in evidentele primariei 2.500 de asistati care traiesc din venitul minim garantat de stat (Legea 416/2001), 2.550 de pensionari, tot atitia elevi, plus 1.100 de someri, agricultori si persoane aflate in cautare de munca. Din cauza austeritatii bugetare, asistatii si cei 110 insotitori ai persoanelor cu handicap au primit adesea salariile minime pe economie cu intirzieri de 5-6 luni. Din cei 12.338 de locuitori ai orasului, mai putin de 10.000 sint inscrisi la un medic de familie, diferenta fiind in majoritate cetateni de etnie roma. Cu toate ca sint saraci, cei din Marasesti nu isi abandoneaza copiii. Dintre orasele vrincene, Marasestiul se afla pe locul III, cu 47 de copii lasati in grija statului. Evolutia ajutoarelor sociale intre anii 2002-2004 arata ca acestea au crescut constant, de la 6.271 beneficiari in 2002, la 9.526 in anul electoral 2004, cind s-au cheltuit de la bugetul de stat 10,36 miliarde lei vechi pentru a-i sponsoriza pe saraci. ~n progresie aritmetica a crescut si frecventa ajutoarelor financiare de urgenta acordate de Guvern pentru cei aflati in situatii sociale limita, punctul culminant fiind tot in 2004. ~ntrucit cartierul este asezat in «coasta» primariei, dupa alegeri, edilii s-au vazut nevoiti sa angajeze "usieri" care sa-i tina la respect pe cei care vin adesea sa ceara bani de piine sau de medicamente. "Pentru orice nevoie, romii vin la primarie. Nu tin cont de zilele de audiente, mereu vor sa intre la primar", au motivat functionarii.
Medicamente cu tiriita
La 16 ani de la depistarea primelor cazuri de HIV/SIDA, numaratoarea inversa isi face treaba, in vreme ce masurile de prevenire a raspindirii maladiei si de protectie a persoanelor infectate, potrivit Legii 584/2002, sint ineficiente sau nu le face nimeni. Mai grav decit saracia in care traiesc bolnavii este ca medicatia antiretrovirala specifica si cea pentru infectii oportuniste, care se distribuie gratuit, este adesea intrerupta. "~n 2005, programul HIV/SIDA a fost subfinantat. Au fost luni in care s-a interupt tratamentul specific cu ARV, tratamentul de preventie a fost discontinuu, fiind efectuat la doar 33 pacienti din 136, deoarece comanda de medicamente nu a fost onorata sau a fost onorata partial de catre CNAS, in a carei atributiuni intra finantarea acestui program", ne-a declarat dr. Magda Beda, de la Serviciul Medical al Casei Judetene de Asigurari Vrancea. Situatia este pusa pe seama austeritatii bugetare, in conditiile in care schema de tratament pentru un seropozitiv costa, in medie, 1.000 euro lunar. "Medicamentele mai intirzie, dar luam de colo si dam dincolo, mai acoperim goluri de la o luna la alta", explica dr. Georgeta {erban, responsabila cu "Supravegherea si controlul Infectiei HIV/SIDA" in Vrancea, chiverniseala cu care se asigura terapia acestor bolnavi. Invariabil, saracia ii defavorizeaza tot pe cei din Marasesti, dat fiind ca aici traiesc peste o treime din cazurile inregistrate la nivelul judetului. ~n ciuda gratuitatilor, pentru multe familii drumul pina la Focsani pentru tratament (40 km) este prea scump. {i asta pentru ca, de multe ori, din banii primiti de bolnav se hranesc si alte guri din aceeasi familie. Medicul infectionist Georgeta {erban explica insa ca, de multe ori, supravietuirea bolnavului depinde exclusiv de medicatia preventiva, intrucit boli obisnuite pentru alti oameni ii pot ucide pe cei cu imunitatea scazuta: "Succesul tratamentului este conditionat si de o schema buna, de seriozitatea bolnavului, ceea ce noi numim complianta, dar si de conditiile de pastrare a medicamentelor (unele se tin in frigider), de modul de hranire, igiena, intr-un cuvint de modul in care traieste si intelege sa ia tratamentul corect. Uneori, cea mai mica infectie ii omoara pe cei cu HIV/SIDA".
Infectati si abandonati
Cu toate ca primesc alocatii lunare de hrana, alocatii de stat duble fata de copiii normali, indemnizatii de handicap si au asistenti personali angajati de primarie, seropozitivii romi din Marasesti, incadrati in gradul I de handicap, sint lasati in voia sortii tocmai de sistemul care i-a infectat. Ca dovada, dupa o curba descendenta, numarul cazurilor a inceput sa creasca, virusul propagindu-se acum "pe cale sexuala pentru adulti si de la mama HIV pozitiva la copil", dupa cum ne-au spus oficialii Directiei de Sanatate Publica Vrancea. in statisticile institutiei mai traiesc 41 de seropozitivi. Numarul cazurilor poate fi insa mai mare, intrucit exista familii care, de teama condamnarii publice, nu vor sa declare ca au pe cineva bolnav. Situatia este confirmata chiar de medicii Sectiei de Boli Infecto-contagioase a Spitalului Judetean de Urgenta Focsani, punct terminus pentru cei care mor ca urmare a bolilor asociate SIDA. "Cind s-a aflat de SIDA, nici un medic din oras nu-i mai primea. Ani in sir, pentru nimica toata veneau in sectie si se vaitau ca sint priviti ca niste ciumati. Au fost discriminati pentru ca nu existau informatii despre boala, dar si acum mai exista reticenta din partea unor cadre medicale. Boala aceasta le-a adus o suferinta cronica. {i copiilor, dar mai ales parintilor", ne-a spus dr. Georgeta {erban. {i bolnavii povestesc umilintele indurate in lupta pentru supravietuire. "Cind intram in cabinet, doctorii nu puneau mina pe mine. De la usa ma intrebau daca am SIDA. Cind plecam, asistenta spala minerul usii cu spirt", a povestit V. N., de 17 ani. Pina acum, 32 din colegii sai de suferinta au avut parte de o moarte lenta si grea.
Intre confidentialitate si inchisoare
Mai grav decit saracia si discriminarea este ca, ajunsi la virsta maturitatii, multi dintre cei care au scapat cu viata nu stiu ca sint purtatorii unui virus care se transmite preponderent pe cale sexuala. Medicul Georgeta Serban, in calitate de responsabil pe programul HIV/SIDA, a atras atentia ca "Modruzeniul tinde sa devina o problema de risc pentru comunitate" daca nu se promoveaza urgent un program de educatie pentru a limita, pe cit posibil, imbolnavirile. Medicul si-a bazat afirmatiile pe disponibilitatea sexuala manifestata de unii bolnavi, in conditiile in care nu stiu adevarul despre boala. Persoanele infectate sau bolnave de SIDA care isi cunosc statutul de HIV pozitiv raspund, conform legii, pentru transmiterea voluntara a infectiei, daca aceasta s-a produs din motive imputabile lor, insa raspunderea penala nu se aplica si in cazul celor care nu-si cunosc diagnosticul. Dr. Georgeta Serban crede ca, pe linga dezvaluirea diagnosticului, care sa tina cont de fragilitatea lor emotionala, bolnavii ar trebui sa stie ca nu au voie sa transmita deliberat virusul, fapta pentru care Codul Penal a prevazut intre 5 si 15 ani de inchisoare. in plus, cu ajutorul unui serviciu de consiliere, medicul se gindeste si la un program de testare voluntara pentru depistarea numarului real de cazuri. Pina acum nu s-a reclamat nici un caz de trasmitere voluntara a virusului in oras, insa politia locala are in atentie o tinara din cartier, care se prostitueaza pe marginea soselei E85. in ciuda faptului ca situatia pare sa scape de sub control, multe dintre problemele generate de aceasta "comunitate HIV" se izbesc de legea care prevede confidentialitatea pacientilor. Daca oficialii sanitari se rezuma la cifrele din statistici, cei de la Protectia Copilului sustin ca nu pot discuta public despre cazuri "avind in vedere confidentialitatea pe care sintem obligati sa o pastram in cazurile persoanelor infectate si nu in ultimul rind respectarea dreptului la imagine al copilului", dupa cum a precizat Toader Ghetu, directorul DGASPC Vrancea. ~n practica, aceste prevederi pot face si victime. "Au venit recent la testare doi tineri din oras, care se pare ca au avut legaturi cu o domnisoara banuita ca e seropozitiva. Eu ii instruiesc cind vin sa ia tratamentul, dar dupa ce pleaca fac tot ce stiu. Ar trebui sa mai existe cineva care sa le spuna celor de acolo ce riscuri sint daca nu folosesc prezervativul! Trebuie promovata legislatia, trebuie implicata si biserica", spune Georgeta {erban, medicul care stie cel mai bine problematica HIV/SIDA din Vrancea.
Seringa "de tabla"
Infectionistii vrinceni sint adesea intrebati de colegii din Bucuresti ce s-a intimplat la Marasesti de orasul a ajuns un «punct nevralgic pe harta nationala HIV/SIDA». De 16 ani, "Ai facut injectii la moasa D. M.?", a devenit intrebarea laitmotiv pentru infectionistii care fac anamneza (interogarea bolnavului cu privire la aparitia si evolutia bolii -n.r.) noilor cazuri de HIV/SIDA din oras. Parintii au cerut o ancheta pentru a se stabili cum le-au fost infectati copiii, dar se pare ca nu a avut cine sa scoata adevarul la lumina, de vreme ce, dupa caderea comunismului, legislatia nu era pregatita pentru asemenea probleme. ~ntre timp, situatia lor a devenit atit de grea incit vor doar sa le vina tratamentul si alocatia la timp. «Atunci nu era lege, dar acum a facut cineva reclamatie?», intreaba medicul Georgeta {erban. Abia in 2000, in Romania, infectia HIV/SIDA a fost declarata prioritate nationala, urmata de lansarea programului national de acces accelerat la tratament si ingrijiri medicale. Cum dupa infectare multi bolnavi au traversat ceea ce se cheama "infectie asimptomatica", iar autoritatile erau focalizate mai mult pe cazurile depistate in leagane, dimensiunile tragediei din Modruzeni au iesit la iveala abia in 1994, cind au inceput sa moara copiii. "Abia incoace am aflat citi bolnavi sint in cartier. Boala e de la injectii, alta cauza nu are ce sa fie. Asistenta de la spital, o plateam si facea injectie la tot cartierul. Erau ciini multi si ne adunam toate mamele cu copii la o casa la intrare. Cu o seringa facea injectie la toti copiii ! Nu erau, ca acuma, seringi si ace de unica folosinta si nu se auzise de boala asta", ne-a relatat L. I. banuiala sa cu privire la imbolnavirea fiicei ei. {i alti parinti au aceleasi suspiciuni. "Era singura asistenta care facea injectii acasa, venea si noaptea", spune S. I., mama unui alt seropozitiv. "Eu am modul meu in care ma razbun. Nu-i dau «buna ziua!» pe strada", ne spune A. P., al carui fiu a murit la virsta de 10 ani de SIDA. Barbatul spune ca a incercat sa afle "cum si de ce", insa si-a dat seama ca nu are nici o sansa abia dupa ce sotia sa a decedat la spital, dupa nastere. "A fost un dosar la parchet pentru culpa medicala timp de 3-4 ani. M-am convins ca nu e lege sa pedepseasca un cadru medical in Romania. Ce rost are sa te duci singur pe la procese", spune resemnat A. P.. "Cum s-a aflat, asistenta a disparut din oras ca sa nu fie linsata" spune A. S., tatal unui alt bolnav.
"Am avut destule necazuri"
~ntre timp, asistenta pe care tot orasul o arata cu degetul a revenit in Marasesti. Micuta de statura, fosta moasa este vazuta uneori prin oras cu un nepot de mina. Ea insasi victima a sistemului sanitar, care nu i-a oferit suficiente conditii pentru a-si face meseria, D. M. refuza sa vorbeasca deschis despre ce s-a intimplat atunci. "Eu nu sint de vina cu nimic", ne-a spus femeia, care a refuzat initial orice dialog pe aceasta tema. Ulterior, fosta asistenta a spitalului Marasesti ne-a transmis ca "pe atunci erau alte reguli in sistemul sanitar", dar ca tiganii aveau aceleasi probleme. "Am avut destule necazuri!", a spus fosta asistenta in legatura cu injectiile contaminate, precizind, totodata, ca nu a fost acuzata oficial de nimic si ca a fost plecata din oras "din motive personale".
Secrete dezvaluite intr-o carte
In aceste conditii, suspiciunile familiilor cu copii seropozitivi ramin simple presupuneri, de vreme ce nu s-a facut o ancheta riguroasa. Totusi, procedurile medicale neglijente si nesterilizarea instrumentelor ramin principalele cai suspectate de a fi transmis virusul. Dupa ce ne-a cerut un ragaz de peste o luna pentru a se documenta, dr. Marina Maiorov, director adjunct medicina preventiva la DSP Vrancea, ne-a transmis ca "intre pozitivii cu anii nasterii 1987-89 s-a identificat ca cea mai probabila cale de transmitere a infectiei calea parenterala (prin seringi sau instrumentar nesteril)". Am cautat-o pentru a-i cere mai multe amanunte. La fel ca si parintii care s-au resemnat, autoritatile sanitare nu par dispuse sa scotoceasca mai adinc in trecut cu privire la modul in care acesti copii au contactat HIV. Dr. Rodica {oana, fost epidemiolog sef la SANEPID, cea care a achetat primele cazuri de HIV/SIDA, a evitat sa vorbeasca spunind ca amanuntele le va dezvalui intr-o carte autobiografica. Totusi, medicul pensionar ne-a spus ca multi seropozitivi din Marasesti au fost abandonati in leagane si ca unii parinti au refuzat sa colaboreze cu autoritatile sanitare. "Nu s-a putut stabili exact calea de transmitere a virusului si nici cind si cum a ajuns SIDA in judet. Despre restul sint multe variante. Eu am avut anchetele epidemiologice, dar le-am predat cind am iesit la pensie", ne-a spus Rodica {oana, care a revenit de un an in sistemul de sanatate publica din cauza crizei de medici epidemiologi. Medicul este de parere ca, in ciuda tuturor neajunsurilor, bolnavii trebuie sa fie lasati sa-si traiasca viata: "Daca vor sa se iubeasca, sa-si puna cite doua prezervative! Din punctul meu de vedere, hepatita este mai periculoasa decit SIDA".
Parinti seropozitivi
M. I. a fost depistata HIV pozitiv in 1994. Are 17 ani si a adus pe lume o fetita seropozitiva, care are acum 11 luni. Tatal micutei este si el seropozitiv. "Ne-am iubit la inceput, dar m-a lasat pentru alta si a lasat-o si pe aia gravida. {i ea are HIV", spune M. La inceput i s-a spus ca are hepatita, asa cum sint mintiti mai toti copiii cu HIV, dar parintii au sa-i dezvaluie diagnosticul. "Copii strigau dupa mine «sidoasa», vorbe rele si urite. Multi din cartier se feresc sa zica de boala, dar ne gasim la tratament. {tiu ca sintem condamnati", spune ea. M. nu mai ia de citeva luni tratamentul de protejare a imunitatii. "~si doreste sa moara", sopteste mama tinerei. Din cauza scaderii imunitatii, mama si fiica sint adesea internate in spitale. M. ar fi putut avea un copil sanatos. Studii medicale arata ca "sansa transmiterii HIV noului nascut scade semnificativ daca mama urmeaza tratament antiretroviral in timpul sarcinii, daca nasterea este planificata prin cezariana inaintea inceperii travaliului si daca alaptarea este suprimata". Medicul ginecolog Alin Lazea a ajutat-o pe M. sa o aduca pe lume pe micuta L.: "S-a respectat protocolul medical, dar, din pacate, testele au iesit pozitive". Pentru autoritatile sanitare e mai comod sa dea vina pe M., cu toate ca, potrivit Legii 584/2002, privind masurile de protectie a persoanelor infectate, este obligatorie asigurarea mijloacelor de prevenire a transmiterii de la mama la fat a infectiei HIV (art.6). "Statul asigura tratament gratuit gravidei, insa gravidele nu vin la tratament, ele vin gata sa nasca!", sustine Marina Maiorov, director in cadrul DSP Vrancea.
Cartierul SIDA
In ultimii 16 ani, medicii au putut urmari evolutia HIV-SIDA si fara interventie medicamentoasa. «In cazul infectiei cu HIV, unele persoane pot avea simptome dupa citeva luni, in timp ce altii pot parea sanatosi chiar si 10 ani. în timpul acestei perioade insa, HIV este foarte activ, ucigind celulele sistemului imunitar. Recent am depistat o alta bolnava nascuta in 1989. Desi a fost spitalizata de mai multe ori, nimeni nu s-a gindit sa-i ia o proba de singe pentru test", ne-a spus dr. Georgeta Serban. Desi oamenii de stiinta nu au gasit nici o dovada ca HIV s-ar transmite prin sudoare, lacrimi sau materii fecale, in Modruzeni SIDA este subiect tabu, de care se vorbeste doar in soapta. Multi dintre cei banuiti ca au HIV au fost nevoiti sa renunte la scoala ori chiar sa plece din cartier. A fost si cazul tinerei M., care a fost retrasa de la cursuri "dupa ce i-a curs singe pe nas in clasa". Asa se face ca pentru cei mai multi este mai important sa nu se afle ca traiesc cu HIV/SIDA decit sa respecte masuri minime de protectie. M. G. are sapte copii - "sase ai mei si unul luat de suflet"-, toti suferinzi, printre care si gemenele C. si G.. Teancurile de bilete de iesire din spital arata ca intreaga familie sufera de boli grave, de la hepatita cronica, ciroza, pina la HIV, debilitate mintala si cardiopatie congenitala. Cea mai firava dintre gemene a contactat HIV in copilarie, "de la injectia cu seringa de tabla", presupune mama. "Pina atunci fata mea crestea precum cozonacul", adauga ea. Adolescenta nu stie de boala, nu merge la scoala si nu ia tratamentul. Totusi, mama o izoleaza de cei din jur pentru a nu contacta infectii oportuniste care i-ar putea fi fatale. "La inceput nici eu nu stiam de boala. Dupa ce am aflat, cu limba de moarte nu vreau sa-i zic. Sint secreta! Nu vreau sa rida lumea de ea. Daca te aude de boala asta lumea te respinge. Mai am o ruda cu copil bolnav si nu-i zice", ne spune femeia in soapta. Numeroasa familie locuieste intr-o saracie lucie, casuta din lut fiind afectata serios de inundatiile din 2005. Femeia se vaita ca atunci cind nu are lemne face focul cu smoala ! La fel ca ea mai sint adolescenti care nu stiu ca traiesc cu HIV. "Cea mai mare greseala o fac parintii. Copiii au crescut, se indragostesc si iti fac pocinogul. S-a mai intimplat la noi si parintii se bat cu pumnii in cap!", spun sotii S., al caror fiu a aflat ca are HIV dupa ce a cautat prin documentele medicale. "A fost o usurare pentru el. Acum stie totul despre SIDA, a luat si un premiu in spital", il lauda mama.
Romii isi fac singuri injectii
La 16 ani de la debutul epidemiei HIV /SIDA, cei din Modruzeni au aceeasi doleanta: vor un punct sanitar in cartier. "Noi, aici, sintem 4.000 de persoane, cit o comuna mai mare, si nu avem un doctor, nu avem un cabinet, nu avem un telefon public, nu avem nimic. Macar o asistenta sa avem pentru o injectie", spune A. P., tatal a cinci copii. Avind un copil seropozitiv si fiind nevoit sa mearga adesea pe la medici, A. S. spune ca, in afara cartierului, romii sint vazuti ca ignoranti pentru ca nu au cum sa se ingrijeasca. "Din \'90 ne luptam numai cu spitalele. {tiu ca nu e frumos sa te duci nespalat la medic, dar si medicul trebuie sa fie mai indulgent. Chiar si asa, eu copilul meu nu-l dau pe mina oricui ca mi-e frica dupa ce s-a intimplat. Am ajuns sa-i fac eu singur injectie. Am fost chemat si la politie pentru asta", adauga el. Aceleasi nevoi le invoca si cele doua mediatoare sanitare, angajate in 2005 de catre DSP Vrancea, in urma unui proiect al Programului Natiunilor Unite pentru Dezvoltare. Luminita Toader si Maria Chifor spun ca au mari probleme cu inscrierea gravidelor la medic. "~n ultimele luni am numarat vreo 150 de gravide. Sint si multe nascute si nu le ia nimeni copiii in evidenta. Ne-ar mai trebui un medic de familie, pentru ca cei care sint spun ca nu mai au loc", spune Luminita Toader. Pentru ca femeile rome nasc des, medicii refuza adesea sa mai inscrie pe lista gravide, cu toate ca acestea au dreptul la ingrijiri medicale chiar daca nu au asigurare medicala. "Noi le invatam pe fete cum sa se poarte cu medicul sa nu fie refuzate, dar vad si ele nedreptatile si arma lor e gura, asta e adevarul ! Nu-i normal ca un medic sa refuze sa inscrie un nou nascut, dar ei justifica ca au lista completa. Le refuza fara sa le jigneasca, dar le refuza", spune mediatoarea Luminita Toader. Cit priveste cazurile HIV, mediatoarele isi arata neputinta spunind ca familiile nu vor sa coopereze. "Este dreptul lor sa nu spuna. Anul trecut a murit o fata de 16 ani si n-a stiut nimeni de boala", spune Maria Chifor. Medicul de familie Catalina Birgu, care lucreaza cu jumatate de norma la Dispensarul Marasesti, in cadrul unui program al Crucii Rosii, spune ca e nevoie neaparat de inca un medic pentru a face fata problemelor de sanatate ale romilor din oras.
Discriminare din fasa
Multe mamici din Modruzeni se vaita ca le este blocat accesul la medic. Lenuta Toader a nascut acum 9 luni un baietel. Ea a primit scrisoare medicala la iesirea din maternitate, mai ales ca micutul e distrofic, dar nu a reusit sa-si inscrie copilul la nici unul din cei sase medici din oras. "M-am dus pe la toate usile si mi-au zis ca nu au loc. Pastilele le cumpar de la farmacie, pe datorie, la fel si laptele praf", spune Lenuta, care se declara foarte ingrijorata ca nu a facut nici un vaccin din cele obligatorii copilului. Nici sora ei, Carmen, a carei fetita are 2 ani, nu e multumita de accesul la sanatate. "Doctorita Catalina Birgu, singura care mai primeste tigani, are program doua zile pe saptamina, martea si vinerea, dimineata. Va dati seama cit e de aglomerat la ea! Daca avem vreo nevoie in alte zile nu avem unde sa ne ducem". Cit priveste spitalul orasului, "saracie mai ceva ca la noi acasa. Am fost cu fata, dar nu-mi facea analize, era frig si m-am cerut acasa, desi fata era racita. I-am luat pastile cu banii mei. Nu mint ca sint pocaita", a declarat mama Carmen Ilie.
Un succes pierdut
Pe 7 august 2004, la Marasesti se deschidea primul "Centru de Sprijin Social pentru Romi" din tara, infiintat in cadrul unui proiect derulat de PNUD Romania, in care s-au investit 115.000 USD. Aici, romii au primit consiliere medicala, antreprenoriala si sociala, iar copiii au urmat cursuri IT predate chiar de fiul primarului din Marasesti. ~n cadrul proiectului, sapte romi s-au lansat in mici afaceri. Cu toate ca finalitatea ar fi trebuit sa duca la imbunatatirea sanatatii si nivelului de trai al romilor, cu accent pe femei si copii, centrul s-a inchis. "Era bun daca se continua", spune Aurel Stoica, care a facut parte din "boardul" proiectului. "~ncepind din septembrie 2005, proiectul a luat sfirsit din lipsa de fonduri pentru plata personalului", a declarat primarul Emilian Brasov. Claudia Ungureanu, manager de proiect in cadrul UNDP, spune insa ca nu va lasa lucrurile asa, mai ales ca administrarea proiectului trebuia preluata de Primarie. \'\'Pot spune ca acest proiect pilot a fost un succes al PNUD, care se multiplica in Romania. La Marasesti trebuia sa insist mai mult pe o hotarire de Consiliu Local ca sa preia obligatia continuarii. Sper, totusi, ca la revizia de buget sa prinda parte din activitati ca serviciu in subordinea primariei. Cred ca a fost o delasare de ambele parti, dar si o lipsa de experienta din partea primariei care a derulat putine proiecte de la finantatori externi si nu are rutina necesara", a spus Claudia Ungureanu.
Romii aleg dar nu sint alesi
30% din populatia Marasestiului face parte din etnia roma, insa doar 264 s-au declarat tigani la ultimul recensamint al populatiei. "Nu s-au declarat de rusine! Credeau ca nu mai au drepturi in Romania", spune Aurel Stoica, care recunoaste ca nimeni din familia sa nu s-a declarat rom. "Noi nu mai stim limba tiganeasca, dar tot tigani sintem", ne-a spus un altul. ~n ciuda numarului mare, care le permite sa aiba si putere de decizie electorala, romii nu au nici un reprezentant in Consiliul Local. "Au mai fost initiative, ca mai avem si noi baieti destepti, cu liceul facut, dar ni s-au pus bete in roate. Cred ca cei de la primarie nu vor sa aiba cartierul consilier", isi varsa naduful Aurel Stoica. {i alti romi din oras stiu ca sint folositi ca "masa de manevra electorala". "Daca nu era sprijinit de cartier, Emil Brasov nu cistiga scaunul ala de primar. A fost bun cit a fost sita noua. S-a invechit putin sita, vad ca acuma ne intoarce spatele. A promis cismele, asfalt, canalizare. Banii de drum, 5 miliarde de lei, cica n-au ajuns. Avem o balta in mijlocul cartierului in care se scurge toata mizeria din zona si care e un focar de infectie. Pur si simplu nu-i intereseaza! Mai mult decit atit, infractionalitatea a crescut pentru ca oamenii trec prin mari lipsuri. Nu avem criminali, insa, de nevoie, oamenii fura lemne si fier vechi", spune si Aurel Popovici, lider spiritual pentru o parte din romi. "La alegeri, primarul venea la poarta si ne saruta, iar acuma ne-a uitat", critica edilii si Carmen Ilie, vecina sa.
Santaj cu fonduri
Primarul Emilian Brasov spune ca i-a incurajat pe romi sa vina la sedintele de CL, insa fara rezultat. "La urmatoarele alegeri vrem sa luam un consilier din cartier. Sa vada si ei problemele din interior", a spus edilul. Primarul, care ocupa functii in primarie de 15 ani, recunoaste ca a depins si el de partide pentru a rezolva problemele orasului. Edilul ne-a spus ca s-a vazut nevoit sa plece, in anul electoral 2004, din PNL in PSD pentru a avea acces la bugetul central. "Doar asa am reusit sa fac ceva pentru oras. De cind sint la PSD, asta e adevarul, nu am mai fost discriminat financiar", spune Emilian Brasov. Explicatia e simpla : discriminarea se promova la nivelul Consiliului Judetean, al carui presedinte este si liderul judetean al PSD si ordonator de credite pentru banii impartiti la primarii. Cu toate ca nu se mai declara discriminat politic, primarul sustine ca administratia locala nu dispune de resursele necesare gestionarii gravelor probleme sociale ale orasului. "Nu am fost sprijiniti de autoritatile judetene in realizarea unor campanii de prevenire si sensibilizare a opiniei publice privind persoanele infectate HIV/SIDA sau pentru alte nevoi ale romilor. Filiala de Cruce Rosie a fost singura care ne-a ajutat si cu care speram sa deschidem un centru de igiena in cartier", mai sustine primarul.
Medici sint, dar trebuie bunavointa
Reteaua sanitara a Marasestiului are un spital cu 60 de paturi si un dispensar in care lucreaza 6 medici. Potrivit CJAS, cel putin trei medici mai au locuri libere pe lista, pentru a putea inscrie romi. Conform reglementarilor legale, numarul minim de asigurati pentru care se incheie contractul de furnizare de servicii medicale cu medicul de familie este de 1.000, numarul maxim fiind lasat la latitudinea medicului, cu conditia sa nu depaseasca 2.000. Pentru gestionarea problemelor medicale, autoritatile cer angajarea unui alt medic si a unui asistent medical, care sa lucreze intr-un viitor centru care se va ridica in cartierul romilor. Cu toate acestea, sint voci care nu dau sanse unei asemenea initiative. "Nu cred ca va veni vreun doctor sa lucreze acolo!", opineaza dr. Marina Maiorov, director adjunct al DSP. "Am mai lucrat in comunitati de rromi, dar cei de la Marasesti sint altfel. Medicul adus de Crucea Rosie a ajuns efectiv batjocura lor", a completat specialistul. ~n ciuda acestei pozitii radicale, alti medici sint mai optimisti. "Daca medicii si-ar face efectiv treaba, s-ar duce din casa in casa si ar consulta bolnavii cu simt de raspundere, cu siguranta situatia s-ar mai schimba", este de parere dr. Georgeta {erban. Cit priveste Spitalul, care deserveste 17.000 locuitori, in Strategia de dezvoltare a judetului, veche de 5 ani, se precizeaza ca "urmeaza a fi transformat intr-un spital medico-social pentru persoane sarace, cu venituri mici, in imposibilitatea de a-si plati asigurarile de sanatate", Cu toate ca edilii spun ca transformarea e benefica, propunerea a incremenit in stadiul de proiect.
Medicii de familie din Marasesti care au contract cu CAS Vrancea:
Nr.crt. Nume prenume medic Nr. pacienti
1. ANDRONIC LILIANA 1451
2. BABAN AURORA 2143
3. MOCANU T|NASE 1923
4. TINCU MIHAELA 2244
5. URSU VALERIU 1805
6. BIRGU CATALINA (jumatate norma) 998
Spital desfiintat in "orasul maternitate"
Parca pentru a le restringe accesul la sanatate, in august 2003, invocindu-se reforma si reducerea cheltuielilor prin restringerea numarului de paturi din spitale, in orasul cu cea mai mare natalitate din Vrancea, Ministerul Sanatatii a desfiintat maternitatea si sectia de Obstetrica ginecologie. Timp de doi ani, un consult ginecologic de rutina a fost imposibil de realizat aici, cu toate ca Marasestiul detine recordul judetean la natalitate (14,8 la mia de locuitori). Situatia le-a scos pe femei in strada. ~ntre timp, s-a reinfiintat maternitatea, dar aici sint asistate doar nasterile normale. "~n loc sa aducem sanatatea mai aproape de cei care au nevoie de ea, ne-am indepartat. E nevoie de reinfiintarea sectiei pentru ca toate bolnavele ginecopate (au afectiuni ale sistemului genital - n.r.) sint duse la Focsani", ne-a declarat dr. Dima Cosma, seful DSP, care era director al Spitalului cind s-a decis desfiintarea sectiei.
SIDA si religia
Autoritatile incurajeaza tacit prozelitismul religios pentru ca astfel romii sint mai usor de controlat. De 15 ani, abandonate de Biserica mama, "oile ratacite" au fost recuperate de diverse culte crestine. Daca autoritatile sustin ca astfel a scazut violenta si infractionalitatea, in ceea ce priveste accesul la sanatate si la mijloace contraceptive, acesta este restrins. Cea mai delicata situatie este pentru cei cu HIV, pentru care prezervativul ramine singura metoda de protectie si autoprotectie. "Nu recomandam prezervativul ca nu este biblic. Dumnezeu a zis sa crestem si sa ne inmultim, mai ales acum ca natalitatea a scazut. Altora le e drag sa creasca un catel decit un copil, noi facem citi putem", ne-a spus Ilie Gicu, pastor la Biserica Evanghelica din cartier. ~ntrebat daca foloseste prezervativul, Ilie Gicu ne-a spus ca are 8 copii! Nici presbiterul penticostal, Aurel Popovici, nu incurajeaza emanciparea sexuala: "E o parte buna, ca fratii nostri s-au lasat de rele si traiesc in pacea Domnului, dar pe de alta parte in Biblie nu se recomanda prezervativele pentru ca astfel zadarnicim planul Domnului cu noi". Desi se recunoaste in unanimitate ca schimbarea confesiunii a readus linistea in cartier, pastorii se arata reticenti in ceea ce priveste promovarea educatiei sexuale in comunitatile pe are le conduc. "Ce nu reuseste sa faca politia si primaria reusim noi cu biserica. Cei care se pocaiesc se abtin de la violenta, dar fac mai multi copii", a mai spus Popovici. Pastorii stiu ca sint tineri seropozitivi care si-au inceput viata sexuala, dar cred ca doar medicii ar putea face ceva. "Eu nu pot sa intru in intimitatea lor", se spala pe miini presbiterul.
Principalele probleme de care se lovesc romii care traiesc cu HIV / SIDA:
Necunoasterea prevederilor legislative in rindul personalului medical si al angajatilor din institutiile publice duce la restringerea sau incalcarea unor drepturi;
Nivelul scazut de informare a bolnavilor, familiilor si a cadrelor medicale conduce la marginalizare, discriminare pe criterii etnice si/sau medicale;
Exista cazuri de abandon scolar ca si parinti care si-au pierdut job-urile dupa ce s-a aflat ca ingrijesc in familie seropozitivi;
Lipsa de consiliere medicala si psihologica face ca multe familii sa refuze dezvaluirea diagnosticului si ingrijirile medicale;
Cultele religioase din care fac parte nu le permit folosirea prezervativului, cea mai eficienta metoda de protectie impotriva transmiterii si replierii infectiei HIV;
Investigatia s-a desfasurat in cadrul Programului "Jurnalismul medical si comunitatile de romi", organizat de catre Centrul pentru Jurnalism Independent, cu sprijinul Open Society Institute, New York. Proiectul prezentat de Ziarul de Vrancea a obtinut locul I
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Social
