Social

Mai bine bolnav decît calic

Ziarul de Vrancea
13 mar 2012 678 vizualizări
Peste 73% dintre români au renunţat în 2010 să meargă la medic din cauza costurilor pe care le implică o astfel de vizită, potrivit unui studiu lansat ieri cu ocazia Zilei europene a pacientului.

"Această cifră ar trebui să atragă atenţia autorităţilor şi să ridice multe semne de întrebare. Mai ales că vorbim de milioane de români care nu au apelat la medic atunci cînd au fost bolnavi, de teama costurilor ridicate ale analizelor şi medicamentelor, şi care, deşi lunar îşi plătesc contribuţia de sănătate, nu merg la un consult medical decît atunci cînd starea lor de sănătate se agravează", a declarat directorul executiv adjunct al Asociaţiei Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM), Cristian Luţan. Potrivit studiului, femeile au renunţat mai uşor la îngrijirea medicală de care aveau nevoie la un moment dat, 74,9% dintre respondente declarînd că nu au consultat un medic specialist din motive financiare. De asemenea, 89,4% dintre tinerii cu vîrste cuprinse între 15-24 de ani nu au mers la medic atunci cînd au avut nevoie, a precizat ARPIM. La polul opus, cel mai greu sînt dispuse să renunţe la îngrijire medicală persoanele cu vîrsta între 35 şi 49 de ani. Aproape trei sferturi dintre respondenţi (70,2%) au declarat că nu au vizitat medicul atunci cînd au avut nevoie, din raţiuni economice. "Acest lucru are un impact asupra societăţii, pentru că un om bolnav nu va avea aceeaşi contribuţie la economia naţională ca un om sănătos. Studiile arată că fiecare 100 de români pierd 16 ani de viaţă activă din cauza condiţiilor precare ale sistemului de sănătate", a mai spus Cristian Luţan.
La nivel european, România se situează printre ultimele locuri la capitolul cheltuieli cu sănătatea per capita, alocînd 600 de euro, în timp ce media europeană este de 1.800 de euro. România se află pe ultimul loc în Europa şi în ceea ce priveşte procentul din PIB alocat Sănătăţii - 3,6%, de două ori mai mic decît media europeană şi de trei ori mai mic decît Franţa, care se află în fruntea clasamentului, alocînd peste 9% din PIB, precum şi sub media ţărilor africane, a precizat sursa citată.

Banii din asigurări se duc pe tratamentul bătăturilor

Aproape 30 la sută din fondurile asigurărilor sociale de sănătate sînt cheltuite pentru tratamente care ar putea fi suportate de pacient. Romanii ar trebui să opteze pentru ce risc se asigură în viitor, consideră secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii Vasile Cepoi. "Trebuie să spunem pentru ce risc vrem ne asigurăm. Pentru risc major sau pentru risc minor, de genul unghii încarnate, bătături, al căror tratament ni l-am putea plăti singuri", a declarat ieri Vasile Cepoi. Secretarul de stat a precizat că în 2011 s-au cheltuit pentru tratamentul antispastic 10 milioane de euro, iar pentru suferinţe asociate ulcerului, 28 de milioane de euro. "Aceste boli, dar şi altele se tratează în două-trei săptămîni, iar apoi putem să nu mai avem probleme similare ani în şir. Dar cu aceşti bani ar putea fi rezolvate probleme mai grave", a explicat secretarul de stat, la Forumul Naţional al Asociaţiilor de Pacienţi, organizat de Colegiul Medicilor din România şi Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România.
Vasile Cepoi a vorbit şi despre dezechilibrele financiare din sistem. "În 1999 s-a plecat cu stîngul. Contribuţia la asigurările de sănătate era de 14 la sută şi s-a creat un pachet din care au lipsit multe servicii. În 2003 nu a mai plătit nimeni pentru pensionari, dar ei au primit servicii. În 1999 aveam 11 milioane de dolari, iar acum sînt patru miliarde de euro, dar avem un număr mai mare de beneficiari pentru care nu contribuie nimeni, avem abuz de prescrieri, de consum şi fraudă. În aceste condiţii, proiectul legii sănătăţii ar trebui să găsească soluţii la aceste probleme", a afirmat secretarul de stat.

Spitale transformate în fundaţii

Vasile Cepoi a anunţat ieri şi faptul că unele spitale din mai multe regiuni ar putea fi transformate în fundaţii. Demersul, unul experimental, ar putea începe în luna iulie şi ar permite managerilor acestor unităţi să îşi stabilească numărul de posturi şi să facă angajări. "În urma dezbaterilor pe care le-am avut la Ministerul Sănătăţii cu specialiştii în domeniu privind asistenţa medicală terţiară, cele mai multe persoane au fost de acord că spitalele pot să devină instituţii publice autofinanţate sau fundaţii. Nici una dintre persoanele care au participat la dezbateri nu a fost de acord ca spitalele să devină societăţi comerciale, fiind cunoscut faptul că statutul societăţilor este incert, pot intra în faliment sau chiar pot fi falimentate pentru diverse interese", a spus secretarul de stat. Vasile Cepoi a precizat că în semesterul al II-lea ar putea fi făcut un pilot cu spitalele care ar funcţiona ca fundaţii, dar ai căror administratori vor rămîne Ministerul Sănătăţii şi, respectiv, autorităţile locale, aceiaşi ca şi în prezent. "Transformarea spitalelor în fundaţii ar avea un beneficiu imediat. Managerii nu ar mai trebui să aştepte să primească de la Ministerul de Finanţe numărul de posturi, ci şi-ar putea realiza propria schemă de personal", a spus secretarul de stat.
În prezent, angajarea unei persoane poate fi făcută numai după plecarea din sistem a altor şapte. În sistemul sanitar sînt 42.000 de posturi vacante, iar 11.000 de medici au plecat din România ca să lucreze în spitale din Uniunea Europeană.

Cardurile de sănătate vin în august

Medicii vor folosi din iunie reţeta electronică, iar din august va fi distribuit cardul naţional de sănătate, a anunţat ieri preşedintele CNAS, Lucian Duţă.
"Prin introducerea prescrierii electronice şi a cardului naţional de sănătate estimăm să aducem în sistem aproximativ 150-200 de milioane de euro, sume care se pierdeau prin fraude", a spus preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS). Potrivit acestuia, mecanismul va aduce avantaje pacienţilor. "Va permite o mai bună urmărire a modului cum se cheltuiesc banii dumneavoastră. Vom folosi sistemul informatic pentru a elimina deficienţele care se strecoară pe piaţa medicamentelor şi care nu erau sub controlul nostru", a adăugat Duţă. El a mai spus că a propus Ministerului Sănătăţii un proiect de Hotărîre de Guvern prin care medicii, cînd prescriu un medicament, să îşi asume respectiva prescriere. Potrivit lui Lucian Duţă, din cele patru miliarde de euro, reprezentînd bugetul CNAS, trei miliarde de euro sînt alocaţi pentru spitale şi compensarea medicamentelor. Preşedintele CNAS a precizat că în timp ce românii plătesc pentru sănătate 200 de euro, ungurii plătesc 700-800 de euro, iar germanii între 2.000 şi 3.000 de euro.



În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.