Societăţile înfiinţate au depăşit la număr firmele dispărute
conomia judeţului se află pe un aparent trend crescător, dacă ne uităm la datele statistice publicate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC) şi raportările de depăşiri de plan ale Direcţiei de Finanţe. Numărul comercianţilor activi a crescut anul trecut cu peste 800 în comparaţie cu 2010 şi a ajuns 11.496, în timp ce radierile, dizolvările şi falimentele s-au situat pe o pantă descendentă. Pe de altă parte, încasările Direcţiei Generale a Finanţelor Publice (DGFP) Vrancea au depăşit programul trasat de Ministerul Finanţelor Publice (MFP). Toate aceste date arată că economia judeţului ar trebui să meargă cu motoarele turate la maximum. Din păcate însă problema raportărilor oficiale este aceea că arată doar jumătatea plină a paharului. În 2010 foarte multe firme s-au închis sau şi-au suspendat activitatea ca urmare a aplicării impozitului minim introdus în anul 2009. Anul trecut însă, după anularea acestuia, numărul agenţilor economici care şi-au încetat activitatea s-a redus, pentru că nu au mai trebuit să plătească bani statului indiferent dacă afacerea lor aducea profit sau nu. “Comparaţia care se face între 2011 şi 2010 este falsă, deoarece în 2010 au dispărut peste 3000 de firme datorită impozitului minim”, atrage atenţia Ion Roman, preşedintele Patronatului IMM-urilor din Vrancea. Uşoara creştere a numărului de firme s-a datorat dispariţiei acestui impozit şi nu neapărat unei reveniri a economiei. De altfel, acest lucru se vede din faptul că încasările Finanţelor s-au diminuat anul trecut comparativ cu 2010, lunînd punct de referinţă majorarea TVA de la 1 iulie, care a avut un impact major asupra economiei. Dacă lăsăm la o parte acest “detaliu”, oficial pare că mediul de afaceri a contribuit cu mai mulţi bani la buget pentru că afacerile au mers mai bune şi nu pentru că ar fi fost taxat suplimentar de stat.
Au dispărut şi au apărut mai puţine firme
Statistica Registrului Comerţului arată că la 31 decembrie 2011 numărul comercianţilor activi se ridica la 11.496, comparativ cu 10.634 în urmă cu un an. Ponderea cea mai mare au o persoanele juridice, cu 6.775 de firme, în timp ce numărul PFA este de 4.721. În 2010 nu mai puţin de 509 agenţi economici au dat faliment, în timp ce anul trecut 136 au ajuns în această situaţie. Veritas SA Panciu, Comat SA Vrancea sau sucursala Laminate SA (fosta Laminorul) sînt dintre firmele care se pare că au ajuns la capăt de drum. Radierile voluntare înregistrate la ONRC au scăzut de la 1.994 la 430, cel al dizolvărilor voluntare de la 31 la 16, iar cel al suspendărilor de activitate de la 936 la 377. În schimb, numărul înmatriculărilor de noi societăţi comerciale a scăzut în anul precedent, ceea ce arată că interesul pentru dezvoltarea de afaceri noi în Vrancea s-a diminuat. Astfel, în 2011 s-au înmatriculat 1.617 de persoane juridice şi fizice, din care 636 au fost SRL, 706 PFA şi 260 întreprinderi individuale. Spre comparaţie, în 2010 au apărut 1.779 de agenţi economici. Datele ONRC arată că pe de o parte trendul dispariţiei firmelor a încetinit anul trecut, însă nu a fost însoţit de o creştere a înmatriculărilor de noi societăţi, ceea ce înseamnă că recesiunea nu s-a terminat în Vrancea. (Mihai BOICU)
Solicitările întreprinderilor mici şi mijlocii către Guvern
Patronatul Întreprinderilor Mici şi Mijlocii din Romania a întocmit o listă de propuneri pentru sprijinirea oamenilor de afaceri, pe care vrea să o înainteze Guvernului. “Sîntem îndreptăţiţi să le solicităm datorită faptului că 98% din firmele din Romania sînt IMM-uri, acestea contribuie cu peste 72% la PIB şi însumează un număr de salariaţi mai mare decît sectorul de stat”, a afirmat Ion Roman, preşedintele PIMMR Vrancea.
Cele mai importante 10 solicitări ale IMM-urilor:
Reducerea fiscalităţii pentru forţa de muncă cu 25%
Reducerea cheltuielilor cu sănătatea cu 25%
Revenirea TVA la 19%
Deductibilitate de 100% la combustibil
Simplificarea si accelerarea accesării fondurilor europene
Raportare şi plata de impozite anual pentru microintreprinderi
Reducerea cheltuielilor bugetare pentru a nu împovăra IMM-urile
Reducerea controalelor, norme de control, accent pe consiliere şi nu pe amenzi
Dezvoltarea parteneriatului public privat
Reducerea birocraţiei













