Social

“Secretarul conservă” a vîndut conserve la Festivalul Bachus

Ziarul de Vrancea
3 oct 2011 3285 vizualizări
Constantin Mîndrilă s-a ocupat de promovarea conservelor “hand made” preparate în Grecia u meşterii populari au expus în week-end la Focşani diferite obiecte autentice, însă nu au avut locuri rezervate în spaţiile destinate lor din grădina publică u Maricel Apalaghiei, unul dintre aceştia, a povestit cum supravieţuieşte noianului de obiecte kitschoase

La Tîrgul meşterilor populari, care şi-a întins standurile în week-end în faţa Arhivelor Naţionale din Focşani, au venit cunoscători ai tainelor bătrîneşti din toată ţăra cu cele mai diverse produse artizanale. De la sculpturi în lemn, costume populare, cergi din Maramureş, prosoape ţesute în casă sau celebrele măşti funerare de la Nereju. Au fost vîndute şi fructe proaspete, must, ţuică, brînză sau dulceţuri şi siropuri preparate în casă. Printre standurile meşterilor s-a ivit şi un stand al Greciei. Nu mică ne-a fost supriza să vedem că cel care recomanda la vînzare conservele tradiţionale de iarnă  greceşti sau uleiul de măsline presat la rece era nimeni altul decît fostul secretar al Prefecturii Vrancea, Constantin Mîndrilă Eftandopolos, cercetat penal şi condamnat în 2005 tocmai pentru furtul unor conserve din rezerva de stat, destinate sinistraţilor din Vrancea. Din Vrancea au venit meşteri în special de la munte. Bîrseştiul este renumit pentru îndemînarea oamenilor de a face la războiul de ţesut prosoape, preşuri, ciorapi din lînă, toate din fibre naturale. „De la părinţi am învăţat să facem toate aceste lucruri. Acum avem şi vreo 12 elevi care învaţă să facă aceste lucruri de la noi. Ne suprinde că sînt multe mame care vin să înveţe să facă ciorapi şi prosoape la războiul de ţesut”, ne-a spus Aneta Huşcă, meşter popular din Bîrseşti.

Cel mai faimos meşter din Vrancea în arta măştilor morţii de la Nereju, Şerban Terţiu, a adus cîteva din hidoasele măşti făcute de el. ”Îmi place să particip la aceste tîrguri, să cunosc oameni şi să le arat tradiţia noastră din Nereju”, ne-a spus meşterul, care a vîndut din lucrările sale de-a lungul timpului turiştilor din toată lumea. Într-un stand special şi-a expus lucrările şi meşterul Gheorghe Timiraş din Cîmpineanca, cel care modelează metalul cu multă măiestrie, transformîndu-l în ibrice, vase decorative, lacăte, cufere sau alte obiecte de decor. De la tîrg nu a lipsit nici mierea de albine de la Mărăşeşti sau caşul afumat de la Soveja şi Negrileşti. Cei mai mulţi expozanţi ne-au spus însă că vînzările au fost foarte slabe în acest an şi că se află în cădere în special după anul 2007.


Cum vede un meşter arta: frumosul iese la suprafaţă ca uleiul


Meşterii populari de care s-a făcut atîta caz şi despre care se spunea că vor avea standuri în spaţiile comerciale din parcul central şi-au expus obiectele nu în spaţiile promise în centrul parcului, ci în aer liber, la corturi. Maricel Apalaghiei, meşter popular specializat în încrustrarea lemnului, ne-a spus că adevărată valoare iese pînă la urmă la suprafaţă lăsînd în urmă noianele de kitsch. Originar din Botoşani, bărbatul de 52 de ani a moştenit pasiunea de la un unchi de-al său, iar astăzi se ocupă cu realizarea a tot felul de obiecte bisericeşti din lemn, dar şi de felurite linguri care mai de care mai interesante. „De la vîrsta de 7 ani tata, care era cioban, mă lua cu oile şi mergînd cu el crestam cu un cuţit în acele bîte, învăţam şi de la ceilalţi ciobani. Unchiul meu însă transformase în artă treaba asta, cresta tot felul de obiecte din lemn şi mi-a plăcut mult şi aşa am învăţat şi eu, şi prin urmare am reuşit să iau multe diplome de excelenţă”, ne-a spus Maricel Apalaghiei din Botoşani. Bărbatul şi-a deschis acasă o mică întreprindere de familie. “Acasă am şi un mic atelier unde am 13 elevi pe care îi învăţ această artă astfel încît să fie dusă mai departe”, ne-a spus Maricel Apalaghiei, vicepreşedinte al Asociaţiei Meşterilor Populari din Moldova. Despre timpul petrecut pentru realizarea unei lucrări nu a vrut să ne dezvăluie prea multe, spunîndu-ne în schimb cum “fentează” kitschul. “Dacă eu spun că pentru un obiect lucrez o singură oră oamenii vor spune că atîta face ca preţ, că se face repede. Cei mai mulţi nu se gîndesc că în spate sînt poate zeci de ani de studiu şi practică. În ceea ce priveşte kitschul ăsta, noi am luat o hotărîre în cadrul asociaţiei prin care să dăm diploma care să ateste că un meşter face doar lucruri de calitate şi autentice. Şi promovăm acest lucru în presă pentru ca oamenii să ştie despre ce e vorba. Drept e că pînă la urmă depinde foarte mult şi de nivelul de cultură al fiecăruia”, a mai spus meşterul botoşănean.


Focşănenii, interesaţi de arta populară


Dacă în Botoşani sînt trei tîrguri anual în care meşterii vin să îşi expună lucrările, în Focşani sînt unul, poate două. În nordul ţării sînt tîrguri dedicate doar meşterilor care vînd doar obiecte lucrate manual şi unde nu au acces obiecte de serie, fabricate pe bandă rulantă. “Cinstit să vă spun, aici în Focşani cumpără lumea lucrările. Am fost şi în oraşe în care oamenii nici măcar nu opreau să vadă ce se întîmplă. Oricum, toată strădania noastră merită în cele din urmă, mai ales că înainte de toate e o muncă făcută din pasiune”, a mai adăugat Maricel Apalaghiei. La festivalul Bachus, profitînd de afluxul de vizitatori, s-au strecurat şi comercianţii de nimicuri de prost gust. Va mai trece multă vreme pînă cînd publicul va discerne între autentic şi imitaţie, între frumos şi kitschos. Şi asta se va întîmpla doar dacă se va investi enorm în educaţia primită în şcoală şi înainte de toate în cea primită acasă. (S. TUDOSE, A. IVAN)


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.