Social

Intilnirea cu sine

Dana Chiorescu
26 mar 2011 1301 vizualizări
Zi de zi, intre serviciu si casa, intre copii, parinti, rate, datorii si obligatii, se scurge pe nesimtite viata noastra. Rareori... poate niciodata... ne oprim din acest drum, de unii facut in goana, contra cronometru, de altii parcurs cu resemnarea lui Sisif... De multe ori lasam... undeva in subsolul existentei noastre... activitatile, lucrurile,gindurile care ne fac placere si la un moment dat ajungem sa ne intrebam Pentru ce traim? Sa mergem la serviciu?

Rareori ne intrebam: De fapt cine sintem? Ce am facut cu viata noastra?


Daca ne-am pune in fata visele copilariei, scrisorile catre Mosu"â"¢, sau rugamintile fierbinti indreptate catre Dumnezeu, cite din acestea au prins contur? Cite din aceastea au prins viata, sint aievea? Cit de mult sintem NOI in ceea ce facem, in felul in care ne ducem viata?

Ascundem sub pres toate dorintele, nazuitele, pasiunile, din dorinta de a nu iesi din zona de confort, pentru a nu face efortul de a schimba ceva, pentru a nu ne lua responsabilitatea a ceea ce ni se intimpla... Si, culmea, cind ne amagim mai bine ca sintem acolo unde ne-am dorit, ca viata noastra este intocmai asa cum am visat-o, ca serviciul nu este cel mai bun dar ne ofera tot ceea ce ne dorim, iata ca viata vine peste noi si ne da un brinci... Bineinteles, metaforic... prin pierderea cuiva drag, sub forma unei concedieri, sau ... mai blind o nerecunoastere a eforturilor facute pentru firma in ultimii... "nspe ani".... sau partenerul ne anunta ca de fapt si-a gasit a doua jumatate, adevarata jumatate... sau poate descoperim fara sa ne spuna... sau, si mai grav o boala ne aminteste cit de scurta ne este trecerea pe-aici, ne-aduce aminte de efemeritatea clipei... si atunci da, abia atunci ne intrebam disperati: CE AM FACUT CU VIATA MEA? Unde am abandonat-o? Pe altarul cui? Unde am pierdut contactul cu mine? Momentele de criza, de genul despartirilor, concedierilor, imbolnavirilor sint menite sa ne aduca in prim plan propria noastra fiinta, intilnirea cu sine! Experientele extreme creeaza o fereastra catre niveluri existentiale mai profunde! Explorati-o!

Daca exista o parte buna intr-un lucru groaznic ce ti se intimpla, asa cum spun batrinii "tot raul spre binele lui", aceasta este ca ne obliga sa ne reevaluam sistemul de valori. Prin evenimente traumatizante ajungem sa intelegem ce conteaza intr-adevar pentru noi, ce efort merita facut si pentru ce, contabilizam sacrificiile, tragem linie si vedem cistigul...


Intrebarea care a preocupat deopotriva filozofii si oamenii simpli a fost dintotdeauna "Pentru ce traim?" care este scopul nostru pe acest pamint? Dar, daca la scara universala nu se cunoaste un raspuns, nu exista un raspuns general acceptat, in particular, fiecare este dator pentru sine sa se descopere, sa isi descopere menirea, scopul in viata, talentele, bucuriile, evenimentele care il duc pe culmi... pe culmile disperarii sau ale fericirii... Uneori evenimentele ne opresc in loc si ne forteaza sa ne uitam in oglinda. Ne oprim si ne intrebam: cine sint eu? Ce stiu sa fac? Ce imi place sa fac? Ce din ceea ce imi place sa fac, intr-adevar fac? Daca spun EU, spun partenerul, casa, copiii, serviciul meu? Sau ce? Nestiind cine sintem, orbecaim in intunericul fiintei noastre, intrebind disperati, in stinga si in dreapta: stii tu cine sint? Stii tu daca sint frumos sau urit, daca sint destept sau prost, stii tu ce mi s-ar potrivi sa fac? Ne doare fiecare remarca rautacioasa despre noi pentru ca, de fapt, nu stim daca are dreptate sau nu?

Ne ducem viata blocati intre niste granite puse de mame, matusi, bunici, vecine... "Copilul asta nu are deloc talent la desen!" a spus cindva o invatatoare... si noi am crezut-o refuzind sa mai desenam vreodata... Serios, n-ai talent? Ai incercat? Retii ca geniul inseamna 1% inspiratie si 99% transpiratie? Dintr-o reclama amuzanta un individ ne spune "Nu spun niciodata nu stiu, ci nu stiu inca..." Intelept cel care a facut scenariul spotului...


Derulam inconstient niste tipare comportamentale mimind fericirea... atunci cind mai incercam sa o facem... Oare cite lucruri nu stim despre noi? Sau cite "mituri" stim despre noi... venite din povestirile bunicilor... Cei mai multi stim despre noi ceea ce ne-au povestit, spus, aratat altii ca sintem! Haideti sa le aratam noi cine sintem! Sa aflam si sa le spunem si celorlalti!


Dati-va zilnic intilnire cu voi! Asezati-va la o cafea asa cum ati face-o cu un prieten si discutati, ascultati-va sufletul! Tineti un jurnal, nu de activitati, ci de ginduri si sentimente. O sa fiti surprinsi cite va va spune caietelul despre voi! Cind sofati, calcati, spalati vase... orice alta activitate desfasurati pe pilot automat, cautati in adincurile sufletului si aflati daca viata pe care o duceti e ceea ce isi doreste el - sufletul vostru! Fiti onesti si nu va temeti! Totdeauna exista solutii, niciodata nu e prea tirziu!

Incercati sa descoperiti cit mai multe modalitati de a va exprima preaplinul sufletului, dati-va voie sa fiti fericiti! Cintati, dansati, desenati, creati, calatoriti, orice va face sa traiti viata din plin! E a noastra! Nu va refuzati bucuriile! Pastrati zilnic un timp numai pentru voi! Indiferent cit de putin, dar il meritati! Nu aduceti ca pretexte ale nefericirii sau nemultumirii greutatile vietii! Fiecare situatie comporta aspecte pozitive si negative. De noi depinde care jumatate a paharului vrem sa o vedem. Faceti un exerctiu: de cite ori aveti de facut un comentariu negativ despre ceva sau cineva, opriti-va si cautati repede ceva pozitiv de spus despre acelasi lucru, situatie sau persoana! Veti gasi, oricit de "negru vi s-ar parea dracu"â"¢ "

Daca ne gindim la strabunicii nostri care nu aveau nici TV, nici masini, nici scutece de unica folosinta, nici sucuri acidulate si nici macar telefoane celuare... ba au mai traversat si razboaie... putem trage concluzia ca erau tare nefericiti! Realitatea este insa alta: erau de o mie de ori mai sanatosi si mai fericiti decit noi! Pentru ca traiau cu bucurie viata! Si o viata traita cu bucurie tine departe de noi necazurile si bolile!


Viata ne ofera posibilitatea sa ne cunoastem, sa ne descoperim, sa crestem prin ceea ce ni se intimpla zilnic, oricit de banal ar parea. Noi decidem daca vrem sa ne cunoastem prin ocaziile oferite sau prin episoade soc, prin perioade de criza. Daca fugim de noi sub pretextul ca nu avem timp nici sa mincam, viata ne va da ragazul, ne va da situatia din fata careia sa nu mai putem fugi! Nu asteptati ca viata sa va forteze sa va intilniti!

DRUM BUN IN CAUTAREA DE SINE!!!


Psiholog Dana Chiorescu


Doctor de suflete


In viata fiecaruia exista momente in care ne simtim dezorientati, dezarmati in fata problemelor, neintelesi. Daca simtiti ca relatia cu partenerul nu mai este asa cum o doriti, nu mai gasiti culoarul de comunicare cu copilul, nimic nu va mai multumeste sau nu va mai regasiti, adresati-va psihologului nostru.

Permiteti-i doctorului de suflete sa va insoteasca pe drumul catre gasirea unor solutii care sa readuca echilibrul.

Impartasiti-ne problemele dumneavoastra si veti primi raspuns in paginile "Ghidului pentru Sanatate" al Ziarului de Vrancea.

Casuta postala a redactiei sau adresele de e-mail ziaruldevrancea@yahoo.com sau danach31@yahoo.com sint deschise pentru toti cei care simt ca au nevoie de sfatul unui psiholog. Si, ca la orice doctor, si la doctorul de suflete confidentialitatea este garantata.



În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.