Social

Nascuti la comanda! 770 - decretul criminal

21 de ani de la Revolutia din 1989, 21 de ani de la moartea Decretului 770, care interzicea femeilor sa intrerupa sarcinile nedorite u un decret din cauza caruia sute de femei din judet si-au pierdut viata in incercarea de a scapa de sarcinile nedorite u medicii care au trait acele vremuri si au incercat sa salveze tinerele care se lasau pe mina unor specialiste neavizate isi amintesc cu claritate ce s-a intimplat u lucrau sub stresul instaurat de militie si partid si nu au scapat de turnatoriile informatorilor, ce s-au soldat cu arestari si demiteri

Decretul 770 din anul 1966, care interzicea femeilor intreruperile de sarcina, a lasat rani adinci in vietile celor ce au dorit sa scape de sarcinile nedorite. Interzicerea avorturilor a fost una dintre masurile radicale luate de Nicolae Ceausescu si a dus la moartea a peste 10.000 de femei si la umplerea orfelinatelor. In paralel cu interzicerea intreruperilor de sarcina au fost scoase in afara legii si anticonceptionalele. Totul pentru a creste numarul populatiei iar familiile sa aiba cel putin patru copii. In opinia dictatorului, nasterea era "o indatorire cetateneasca si patriotica", iar cei care ajutau femeile sa recurga la "raclaj", asa cum era denumit chiuretajul in epoca, infundau adesea puscaria. Si in Vrancea au fost arestari in rindurile moaselor care provocau avorturi prin metode adesea empirice. Avorturile "la negru" au avut urmari din cele mai grave fie asupra celor care s-au lasat pe mina unor "specialiste", fie celor care isi provocau singure expulzia fatului prin introducerea in colul uterin de diverse obiecte sau substante. Dramele femeilor obligate practic, din lipsa metodelor contraceptive, sa recurga uneori la gesturi disperate, au ramas vii si in memoria medicilor vrinceni, care au acceptat sa povesteasca pentru ziarul nostru ce s-a intimplat in perioada in care bebelusii erau nascuti la comanda partidului.

"Se incalca demnitatea de om"

Ginecologul Alin Lazea, consilier la Directia de Sanatate Publica pe linia mama - copil, a lucrat la Spitalul Judetean de Urgenta "Sf. Pantelimon" Focsani si la Spitalul Municipal Adjud trei ani sub incidenta acestui decret promulgat de dictatorul Nicolae Ceausescu. "La acea vreme, femeile aveau patru copii si veneau la chiuretaje la cerere cu cele patru certificate de nastere. Acel decret avea parti negative numeroase, dar avea si o parte buna, obliga femeia sa isi creasca copiii, in conditiile in care in prezent avem mari dificultati cu anumite persoane care nu se preocupa intrutotul de cresterea propriului copil. Implicatiile acestui decret au fost foarte mari.

Au fost numeroase cazuri cind pacientele veneau cu hemoragie in urma unei provocari mai mult sau mai putin reusite, pentru ca nu toata lumea dorea sa faca patru copii. Se incalca nu numai democratia, se incalca demnitatea de om. Am avut ocazia sa vad paciente care au riscat sa moara, care au si murit din aceasta situatie. Vrancea nu a fost un judet care sa faca exceptie, a fost un judet obisnuit din punctul de vedere al numarului de decese si necazurilor aduse de aceasta legislatie", spune dr. Lazea. Acesta povesteste ca femeile recurgeau la metode dure, care duceau de cele mai multe ori la moarte sigura. Introducerea in colul uterin de sapun, de tinctura de iod, muscata si leandru erau doar citeva dintre metodele primitive si de cele mai multe ori mutilante, la care apelau femeile disperate. Culmea este ca si in ziua de astazi exista femei care recurg la asemenea metode, insa doar pentru ca nu au bani pentru a ajunge la spital.

Cu "militia" dupa gravide

Decretul 770 a instalat o adevarata teroare si nu numai pentru femeile care ramineau insarcinate, dar si pentru cadrele medicale ce trebuiau sa se ocupe de chiuretajele esuate facute "la negru". La nivel judetean, problema avorturilor a fost lasata in grija Mariei Spirea, secretar pentru probleme sociale in judeteana PCR, in fata careia toti stateau drepti. Infocata comunista reclama personal femeile despre care auzea ca ar putea fi gravide, dar arata si medicii cu degetul in sedintele de partid. Nici medicii de la Spitalul din Focsani nu au scapat de acuzele informatorilor, fiind cercetati dur de "militie" si procuratura. Asa se face ca un "coleg" al doctorilor a reclamat faptul ca la spital se faceau intreruperi ilegale de sarcina, dar cazurile erau inregistrate ca si complicatie ale sarcinii. Medicii au fost cercetati de o brigada a Comitetului Central al PCR si, chiar daca s-a dovedit ca reclamatia este exagerata, directorul adjunct al DSP si medicul sef de sectie de la Spitalul din Focsani de la acea data au fost demisi.

"A fost cea mai grea perioada profesionala din viata mea. Toti medicii ginecologi stateau cu frica in sin, cu frica ca vor fi arestati. S-au facut cercetari doua saptamini, s-a mers la familii acasa, dar spre satisfactia noastra femeile nu au spus nimic, chiar daca mai erau medici care faceau avorturi si nu pentru foloase materiale, ci pentru a nu pune in pericol viata femeii insarcinate. A fost un decret criminal", spune dr. Mihail Cirstea, anestezit la spital. Si dr. Tudorache Neculai, medic ginecolog in acele timpuri la Spitalul Judetean din Focsani, a simtit toate aceste nedreptati si a vazut femeile cum si-au riscat viata pentru ca nu aveau voie sa avorteze. Acesta isi aminteste despre acele vremuri in care doctorii lucrau sub stres pentru ca de fiecare data cind la spital ajungea o femeie, trebuia sa se anunte procuratura, politia si seful sectiei si mai apoi sa se dedice salvarii unei vieti. "Rezolvarea avortului incomplet care se interna in spital se facea numai sub aprobarea unei comisii formate din trei medici, din care unul trebuia sa fie obstetrician. Chiuretajul uterin se facea de un alt medic decit cel ce interna pacienta dupa anuntarea sefului de sectie si a procuraturii. Foarte multe femei se supuneau avortului empiric, facut de persoane necalificate si care mai apoi ajungeau in stare foarte grava la spital", ne-a povestit dr. Tudorache Neculai. Acesta isi aminteste cum femeile veneau in stare foarte grava la spital si, dupa un tratament de urgenta, multe dintre ele ramineau fara a mai putea procreea, ajungindu-se pina la histerectomie.

Ce prevedea Decretul 770

Consiliul de Stat al Republicii Socialiste Romania decreteaza:

Art. 1. - Intreruperea cursului sarcinii este interzisa.

Art. 2. - In mod cu totul exceptional intreruperea cursului sarcinii va fi autorizata potrivit prevederilor art. 5, in cazurile in care:

a) sarcina pune viata femeii intr-o stare de pericol care nu poate fi inlaturat printr-un alt mijloc;

b) unul din parinti sufera de o boala grava, care se transmite ereditar, sau care determina malformatiuni congenitale grave;

c) femeia insarcinata prezinta invaliditati grave fizice, psihice sau senzoriale;

d) femeia este in virsta de peste 45 de ani;

e) femeia a nascut patru copii si ii are in ingrijire;

f) sarcina este urmarea unui viol sau a unui incest.

Art. 3. - Intreruperea in cazurile prevazute la art. 2 se poate efectua in primele trei luni ale sarcinii. In caz exceptional, cind se constata o stare patologica grava care pune in pericol viata femeii intreruperea cursului sarcinii se poate face pina la sase luni.

Art. 5. - Autorizarea intreruperii cursului sarcinii se da de catre o comisie medicala raionala sau oraseneasca instituita in acest scop prin decizia comitetului executiv al sfatului popular regional sau al oraselor Bucuresti si Constanta.

"4 luni, 3 saptamini si 2 zile"

In urma acestei legi dure, care obliga femeile sa nasca "din patriotism", au ramas amintiri foarte urite. Atunci s-au nascut sute de mii de copii, supranumiti in epoca "decretei". Femeile vorbesc insa si de o mare solidaritate intre ele. "Fabricile unde lucrau multe femei erau obligate sa faca lunar controale ginecologice. Cum era una depistata gravida era luata in evidenta urgent si nu se mai putea face nici un pas in lateral. Sarcina era urmarita cu foarte mare strictete. La cabinet fiecare avea fisa si, cu mare risc, cind una se stia cu musca pe caciula, trimitea la control o alta colega, dar cu mare risc, pentru ca o pastea puscaria. Chiar daca se facea mult rau in acea perioada si erau multe turnatorii, era si multa solidaritate intre femei. Toate le stiau pe doftoroaiele care se ocupau cu avoturile empirice, iar femeile se duceau un ape alta", ne-a spus una dintre cele care a trecut prin experiente medicale triste inainte de 1989. Aventurile celor care doreau sa scape de o sarcina nedorita au fost surprinse pe pelicula de regizorul Cristian Mungiu, el insusi decretel, care a obtinut nenumarate premii cu filmul sau "4 luni, 3 saptamini si 2 zile", in care trateaza tema avortului. Regizorul a spus ca filmul nu este o cronica a epocii comuniste, ci este "o poveste reala care s-a intimplat pe vremea cind aveam in jur de 20 de ani".Actiunea filmului este plasata in ultimii ani ai regimului Ceausescu si urmareste, pe parcursul unei singure zile din anul1987, povestea a doua studente. Gabita, cu ajutorul prietenei sale Otilia, incearcă să faca un avort, ilegal la acea vreme. După revoluÃia din 1989, medicii au incurajat femeile să recurgă la avorturi. Potrivit unor statistici neoficiale, numai in primul an de după revoluÃie, in Romania s-au făcut peste 600.000 de avorturi, o cifră enormă raportată la populaÃia Ãării. De altfel, filmul lui Cristian Mungiu a readus in discutie problema avorturilor, una inca sensibila in societatea de astazi. (Raluca MANOLACHE)

---