Social

Gelozia - un semnal de alarma atit pentru relatie, cit si pentru individ

Dana Chiorescu
23 oct 2010 981 vizualizări
Atunci cind ne daruim sufletul, trupul si viata altei persoane devenim vulnerabili.

Este firesc sa fim suficient de sensibili la orice amenintare de a pierde fiinta iubita. Cu toate acestea, una este sa reactionam exagerat la fiecare discutie a partenerului cu o persoana de sex opus si alta este sa reactionam adecvat atunci cind exista amenintari reale, intilniri sau conversatii secrete. Dar, cel mai grav, este sa ne simtim amenintati de relatiile incheiate ale partenerului.

Gelozia "" teama de a nu pierde fiinta iubita, este un sentiment ce se afla situat undeva la granita dintre normalitate si anormalitate. Trairi puternice - furie, deznadejde, tristete, umilinta - creeaza tabloul acestui sentiment. Cred ca fiecare dintre noi a avut cel putin un moment in viata in care fluri negri i-au filfiit in stomac, ceata s-a asezat pe creier si a intunecat ratiunea atunci cind fiinta iubita parea sa prefere pe altcineva. Deci vorbim de normalitate. Cu toate acestea, frecventa, intensitatea si comportamentul nostru in astfel de momente, dar mai ales motivele fac diferenta intre normal si patologic.

Indiferent care ar fi cauzele acestei trairi, gelozia este un semnal de alarma atit pentru relatie, cit si pentru individ.

Atunci cind relatia este amenintata in mod real, putem vorbi despre normalitate si cu siguranta este un moment in care cei doi trebuie sa isi analizeze, restructureze, renegocieze relatia. Fiecare dintre noi isi doreste libertate intr-o relatie, dreptul de a se manifesta conform cu principiile sale, cu dorintele sale, un timp destinat doar propriilor nevoi. Dar cine stabileste unde se termina libertatea si de unde incepe libertinajul? Cred ca este unul din aspectele ce trebuie stabilite mai mult sau mai putin explicit la inceput de relatie.

Cind teama de a nu iti pierde partenerul este quasi-permanenta, in absenta unei amenintari reale sau posibile, gelozia nu mai este o normalitate, ci devine imaginara sau patologica.

Gelozia patologica are la baza neincrederea in sine si in ceilalti, sentimentul de nonvaloare. Avem de-a face cu o tulburare de personalitate pe fondul unui complex de inferioritate. Cei mai multi dintre noi avem conflicte nerezolvate din copilarie care isi pun amprenta asupra modului in care percepem lumea si evoluam ca adulti. De cele mai multe ori, exista traume, pierderi, sentimentul abandonului in copilarie. Odata indragostiti si sentimentul fiindu-ne impartasit de persoana iubita, aceste temeri dispar, dar reapar cu mai multa forta atunci cind ne simtim amenintata relatia, cind simtim ca dragostea "ne aluneca" printre degete.

Ajunsi intr-o astfel de situatie este necesar sa ne punem citeva intrebari: Ce ne-a adus impreuna? Ce a adus bun in viata noastra aceasta relatie? Siguranta, respect, apreciere, afectiune? Sau poate altceva...? Care este umbra dragostei noastre? Ce pierdem odata cu fiinta iubita? Ne simtim umiliti sau tradati? Inselati sau devalorizati? De ce si de cine ne temem? Cu ce fel de persoana am putea fi inselati? Ce caracteristici/calitati ar avea, ce defecte nu ar avea? Comparati portretul potentialului adversar, creionat cu ochii mintii, cu dvs. si veti afla ce va doriti sa schimbati la propria persoana. Impacarea cu lumea porneste de la impacarea cu sine! Nu incercati sa intrati in condurii altuia. Veti avea valoare doar fiind voi insiva, cu calitati si defecte!

Uneori egoul nu ne permite sa ne vedem si sa ne acceptam ranile. Consideram fondata teama noastra, ni se pare logic ceea ce observam, ba chiar sintem si sustinuti de cei carora le relatam pentru ca, nu uitati, povestim din perspectiva noastra. E ca si cum am privi lumea printr-o lentila ce o deformeaza. Cel mai banal eveniment "" partenerul saluta un cunoscut de sex opus pe strada - poate capata valente dramatice. Prin lentila geloziei, zimbetul de circumstanta care insoteste salutul capata intelesuri ascunse. O persoana geloasa va cauta in permanenta dovezi care sa ii confirme supozitiile. Si uneori le va gasi "" este o profetie care se implineste de la sine.

Tensiunile intr-un cuplu in care unul din parteneri este gelos sint fantastice. Uneori se ajunge la disolutia cuplului dar, din pacate, problemele ramin. Vor fi purtate cu sine indiferent daca individul alege sa formeze un alt cuplu sau va prefera pe viitor propria companie sau relatii de scurta durata.

De fapt, gelosul iubeste? A-i incredinta sufletul cuiva este dovada suprema de incredere, dar si o conditie sine qua non. Nu putem iubi daca nu avem incredere.

Gelozia excesiva este nesanatoasa si distructiva in toate relatiile, dar, mai mult decit atit, ea dauneaza individului insusi. Specialistii in psihosomatica spun ca gelozia, de regula, provoaca scaderea vederii, auzului, scleroza in placi, traumatismele capului, diabet sau inflamatii articulare. Daca gelozia este "dublata" de trufie, atunci este de doua ori mai periculoasa.


Gelozia poate fi depasita, dar cu mult efort, cu multa onestitate fata de sine, eventual cu ajutorul psihologului care va va insoti, va va ajuta sa patrundeti in hatisurile sufletului.

Aplecati-va asupra propriei persoane, cunoasteti-va, gasiti-va echilibrul! Oferiti-i celui de linga voi dragoste, onestitate, apreciere si un climat cald si nu va mai exista nici un motiv de ingrijorare pentru siguranta relatiei dvs! Priviti relatia cu cel de linga voi ca pe un cadou pe care vi l-a facut Universul, o lectie despre incredere, cooperare, reciprocitate, intelegere, simbioza, complementaritate! O lectie despre si pentru suflet!


Psiholog Dana Chiorescu


Doctor de suflete


In viata fiecaruia exista momente in care ne simtim dezorientati, dezarmati in fata problemelor, neintelesi. Daca simtiti ca relatia cu partenerul nu mai este asa cum o doriti, nu mai gasiti culoarul de comunicare cu copilul, nimic nu va mai multumeste sau nu va mai regasiti, adresati-va psihologului nostru.

Permiteti-i doctorului de suflete sa va insoteasca pe drumul catre gasirea unor solutii care sa readuca echilibrul.

Impartasiti-ne problemele dumneavoastra si veti primi raspuns in paginile "Ghidului pentru Sanatate" al Ziarului de Vrancea.

Casuta postala a redactiei sau adresele de e-mail ziaruldevrancea@yahoo.com sau danach31@yahoo.com sint deschise pentru toti cei care simt ca au nevoie de sfatul unui psiholog. Si, ca la orice doctor, si la doctorul de suflete confidentialitatea este garantata.



În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.