Social

Fericirea si nefericirea- extreme ale aceluiasi continuum.

Dana Chiorescu
26 iun 2010 722 vizualizări
Sintem intr-adevar nefericiti?

V-ati intrebat vreodata de ce viata e plina de contraste? De ce tot ce pretuim pe lume face parte dintr-o pereche de contrarii? Remarcati ca fiecare dimensiune spatiala si directionala isi are opusul sau: sus-jos, lung-scurt, mic-mare, stinga-dreapta, etc; valorile noastre estetice si sociale sint de asemenea in perechi: frumos-urit, succes-esec, destept-prost, bun-rau; aspecte importante ale vietii si spiritului nostru: placere si suferinta, libertate si constringere, viata si moarte, Divinitate si Satana. Lumea intreaga pare un ocean de contraste. Si totusi de ce? Cine stabileste granita dintre acestea? La ce ne raportam cind etichetam?

Am putea oare vorbi despre fericire daca nu am cunoaste nefericirea? Exista vreun om care sa spuna ca intreaga sa viata a fost doar fericit sau doar nefericit? Fericirea si nefericirea sint extreme ale aceluiasi continuum, dar cind spunem ca sintem fericiti si cind ne consideram nefericiti? Daca cele doua trairi exista doar impreuna, cine stabileste linia de demarcatie dintre ele? De la ce punct incolo putem spune ca sintem fericiti? Cu siguranta asta putem stabili doar noi, fiecare dintre noi pentru sine. Ceea ce ma face pe mine fericita, poate nu te face si pe tine, cititorule, si viceversa.


Dar ce este fericirea? Inteleptii spun ca fericirea este starea de impacare cu sine. Si automat cu lumea. Nu ceilalti sint sursa bucuriilor si necazurilor noastre, satisfactiilor sau infringerilor. Ei nu sint decit cei care le aduc la lumina. Din noi izvorasc de fapt toate aceste lucruri. Lumea este oglinda sufletului nostru. Ea pur si simplu exista si atit.


Fiecare individ este rezultatul unui cumul de factori, incepind cu bagajul genetic, zestrea culturala (valori universale, mituri, traditii, obiceiuri) educatia din familie si societatea frecventata, pina la experientele personale si la modul in care acestea au fost integrate. Fiecare vede lumea prin lentila proprie, are propriul sistem de valori. Einstein ne-a demonstrat relativitatea unor elemente definitorii pentru existenta noastra: timpul si, spatiul. Cum ar putea fi altfel decit relative trairile noastre?

Am cunoscut o persoana care suferea de un sindrom de abandon determinat de la faptul ca in copilarie parintii o lasau singura in casa pentru a merge la serviciu, asta in conditiile in care in anii "â„¢80 cei mai multi dintre copii s-au "bucurat" de acelasi tratament. Ce credeti ca a facut ca ceilalti copii care si-au petrecut zilele singuri in casa sa nu aiba aceeasi problema? Simplu: modul in care au "vazut" lucrurile. Multi copii s-au bucurat de aceasta ocazie pentru a face nazdravanii, nesimtindu-se parasiti, abandonati, uitati.

In aceasta idee, Stephen Covey a enuntat pricipiul 90/10 conform caruia doar 10% din ce ni se intimpla in viata este necontrolat, celelalte 90de procente sint reprezentate de reactiile noastre la eveniment. Putem stricao dupa amiaza frumoasa in familie enervindu-ne si tipind pe motiv ca pustiul ne-a spart vaza preferata, sau putem sa ne gindim ca e o buna ocazie sa o inlocuim, sa multumim Divinitatii ca ne-a protejat si nu s-a taiat copilul si sa invatam din aceasta experienta ca obiectele la care tinem foarte mult dar mai ales cele care pot pune in primejdie siguranta copilului nu trebuie lasate la indemina lui.


Fiecare situatie comporta atit aspecte pozitive cit si negative. Definitoriu este pe care ne propunem sa le vedem si cit de mult cintaresc fiecare din ele pe scala propriilor valori.


Martha H. Pieper a dezvoltat o teorie in care spune ca in absenta unor evenimente exterioare ce pot provoca traume pe termen lung, incapacitatea majoritatii oamenilor de a avea viata pe care si-o doresc rezulta dintr-o dependenta de nefericire. Aceasta noua abordare conduce catre strategii eficace pentru imbunatatirea calitatii vietii fiecaruia dintre noi. In timp ce unele nemultumiri pot fi cauzate de evenimente pe care nu le poti controla, cum ar fi o boala sau transformari sociale si economice, posibilitatea de a imbunatati cele mai importante aspecte din viata ta ramine mereu in miinile tale. Nu este niciodata prea tirziu sa inveti cum sa invingi aceasta dependenta de nefericire si sa-ti faci viata mai fericita, mai bogata si mai implinita.

Deci, daca intelegem ca felul in care ne simtim depinde in cea mai mare masura de noi si de felul in care vedem lumea, fericirea nu va mai fi doar un deziderat. De fapt, cind ati fost fericiti? In ce momente ale vietii voastre v-ati simtit plutind? Cind ati avut un succes extraordinar, cind v-ati casatorit, cind v-ati indragostit si dragostea v-a fost impartasita, cind vi s-a nascut un copil, cind ati obtinut caminul sau jobul mult visat? Lista poate continua, dupa dorintele fiecaruia dar, chiar si asa, tot va ramine o lista scurta, pentru majoritatea oamenilor. Nu asteptati evenimente majore pentru a va bucura de viata. FERICIREA STA IN LUCRURI SIMPLE! In frumusetea unui amurg, in zimbetul copilului tau, in mirosul unei flori sau in adierea vintului prin par. Deschideti ochii pentru toate acestea! Faceti sport, intilniti-va cu prietenii, cititi sau vizionati filme, petreceti cit mai mult timp in natura! Din toate acestea ne tragem forta vitala.


Si inca ceva: orice incercare la care ne supune viata are darul sa ne releve ceva din adincul fiintei noastre. Vom iesi din aceste incercari mult mai puternici, ele ne ajuta sa crestem, sa ne cizelam. Fiecare intimplare de viata este o lectie. Analizati, cautati mesajul, vedeti ce aveti de invatat, trageti concluzii. Altfel, o sa va intrebati ca multi altii: de ce oare mi se intimpla mie acest lucru mereu? Pentru ca refuzam sa deschidem ochii!


In fiecare dimineata cind ne trezim, avem doua posibilitati: putem alege sa fim bine dispusi sau putem alege sa fim prost dispusi. Cind ni se intimpla ceva rau, putem alege intre a fi o victima sau putem alege sa invatam din ce ni s-a intimplat. De fiecare data cind cineva vine la noi sa se lamenteze pentru ceva, putem alege intre a ne lasa contaminati de acea stare sau putem alege sa-l ajutam sa vada latura pozitiva a vietii. Intreaga viata este o problema de atitudine si de optiuni. Noi decidem cum ne traim viata!


Orientalii spun ca fericirea intra pe poarta zimbetului. Zimbiti cit mai des dragii mei prieteni!


Psiholog Dana Chiorescu



În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.