Social

Concedii pe caz de ... lene

Ziarul de Vrancea
4 nov 2005 1339 vizualizări
Multi angajati se "imbolnavesc" subit in perioada muncilor agricole, a sarbatorilor sau a concediilor. Patronii se pling ca medicii de familie acorda mult prea usor concedii medicale, ceea ce le bulverseaza toata activitatea si ii costa multi bani. Cu toate acestea, doar cinci firme au reclamat nereguli privind certificatele medicale emise salariatilor. Inspectorii de munca spun ca doar regulamentele interne stricte pot duce la diminuarea cazurilor de "imbolnaviri inchipuite".

Angajatii vrinceni au inceput sa se imbolnaveasca din ce in ce mai des, insa de multe ori principala afectiune de care sufera este... lenea. Patronii, indeosebi mici intreprinzatori, au inceput sa se plinga ca sint asaltati de zeci de certificate medicale, mai ales in perioadele foarte aglomerate, ceea ce le da peste cap intreaga activitate econoomica. Patronii ii acuza pe medici pentru usurinta cu care, de regula, acorda astfel de adeverinte. In ultima vreme, concediile medicale au devenit o modalitate de a scapa de stresul de la serviciu sau de a rezolva treburile personale, fara a mai fi nevoie de o invoire de la sef. Uneori, vrincenii au inceput sa apeleze la astfel de practici si datorita programului incarcat pe care il au la locul de munca. Multi patroni isi tin angajatii peste program si nici nu compenseaza orele suplimentare cu bani sau zile libere, asa ca salariatii apeleaza la tertipuri pentru a-si mai trage suflul. Casa Judeteana de Pensii a inregistrat, de la inceputul anului, un numar de 2.985 de concedii medicale, cele pentru incapacitate temporara de munca ridicindu-se la peste 426,4 milioane de lei. Numarul celor care se imbolnavesc peste noapte este insa mult mai mare. Dupa spusele medicilor, unii patroni chiar incearca sa-si convinga angajatii sa renunte la concedii, in schimbul altor beneficii.


Patronii se pling ca avalansa de concedii medicale apare tocmai in sezonul de virf, primavara si toamna, cind multi vrinceni au de rezolvat si muncile agricole. De regula, aceasta perioada este foarte aglomerata si pentru patroni. "Din 150 de angajati, cel putin 50 se imbolnavesc subit in aceasta perioada. De fapt tot timpul anului se intimpla, dar in perioada culesului fenomenul este masiv. Medicii de familie sint de vina. Daca omul vine cu o adeverinta de la un specialist, inteleg ca are intr-adevar o

problema. Insa, de multe ori, sint bani dati degeaba. Poate din acest motiv nici nu putem acorda mariri salariale celorlalti angajati", s-a plins patroana unei firme de prelucrare a lemnului din Tifesti. Intrucit excesul de imbolnaviri "inchipuite" le provoaca pierderi din ce in ce mai mari, agentii economici au inceput sa ridice problema si chiar sa-si reclame angajatii si medicii, considerati complici. Acestia nu se mai arata dispusi sa plateasca asemenea concedii medicale, avind in vedere ca majoritatea celor care aduc certificate in care sint trecute boli grave primesc bani frumosi "pe stat degeaba". "Atitudinea angajatilor lasa de dorit. Daca isi gasesc un alt loc de munca te lasa balta, nu-i intereseaza ca ai o comanda care trebuie livrata la timp. Si astfel sintem obligati sa exercitam presiuni asupra celorlalti angajati, sa le platim o e suplimentare. Intreaga activitate este bulversata, mai ales ca unii mai vin si cu medical. Mi se pare absurd sa-l platesti pe angajat, pentru ca intr-o zi l-a durut urechea, in alta calciiul si asa mai departe. Lucrul asta se intimpla mai ales toamna, in perioada muncilor agricole", a afirmat, nemultumita, si reprezentanta unei firme de confectii.


Patronii solicita schimbarea legislatiei


Organizatiile patronale au luat public atitudine in privinta acestei probleme care le provoaca pierderi si solicita schimbarea legislatiei, pentru ca obligativitatea platii concediilor medicale sa treaca in sarcina statului, care si incaseaza contributiile de la angajatori. "Este o boala la romani. Aceste concedii medicale nu ar trebui platite de patron, ci de sistemul care incaseaza cheltuielile de asigurari sociale. Noi ne-am facut o data datoria, cind am achitat darile la stat. Noi luptam ca aceasta plata sa treaca pe seama statului, la fel ca si in cazul concediului de maternitate. Pentru ca, dupa ce ne straduim sa oferim niste locuri de munca, mai sintem incarcati si cu asemenea probleme. Medicii ar trebui atentionati, pentru a nu mai acorda astfel de concedii, ca doar nu ei le platesc. Microintreprinderile cu 1-9 angajati nu au de unde sa mai ia oameni, pentru a forma comisii de verificare a angajatilor. Totul depinde de corectitudinea medicilor", este de parere si Ion Roman, presedintele Patronatului IMM Vrancea. Mentionam ca, la ora actuala, indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca este suportata de catre angajator, in functie de numarul de angajati avut la data ivirii incapacitatii temporare de munca, sau de bugetul asigurarilor sociale de stat, in cazul in somerilor si persoanelor asigurate prin declaratie sau contract de asigurare sociala.


Solutii: responsabilizarea medicilor si regulamente interne


Desi recunosc ca acest fenomen ia amploare cu fiecare luna, inspectorii de munca au atras atentia ca angajatorii sint obligati sa achite concediile medicale, odata ce salariatii prezinta un certificat medical. Singurele solutii pentru diminuarea acestui fenomen nu sint decit responsabilizarea medicilor si realizarea unor norme interne mai stricte. "Responsabilitatea eliberarii certificatelor medicale apartine exclusiv medicilor. Asa ca sinteti obligati sa platiti aceste concedii, odata ce angajatul va prezinta un document

in acest sens. Certificatul medical este ordin de plata pentru angajator. Acesta are insa dreptul sa sesiseze Casa de Asigurari, sa solicite o verificare a corectitudinii eliberarii acestor certificate. Doctorilor nu le place sa fie controlati, asa ca vor feri sa mai dea certificate fara acoperire", a precizat Iosefina Pavel, inspector sef adjunct la ITM Vrancea, in cadrul unei intruniri cu agentii economici. Inspectorii de munca au aratat ca doar prin regulamente interne mai stricte, prin care angajatul sa ia la

cunostinta ca poate fi verificat, numarul "imbolnavirilor inchipuite" s-ar putea diminua. Patronii pot cere dovezi suplimentare salariatilor si pot organiza comisii pentru verificarea celor aflati in concedii, ceea ce insa e cam greu pentru firmele mici. "Nu aveti cum sa nu achitati aceste drepturi. Singura modalitate de

sanctionare a angajatului poate veni abia dupa realizarea unor norme interne, prin care angajatul se obliga sa anunte concediul medical imediat dupa producerea imbolnavirii, eventual sa aduca o copie dupa reteta, chitanta care dovedeste ca a platit medicamentele, dar si sa precizeze locul in care poate fi gasit, in caz ca patronul va dori sa-l verifice. Abia dupa un astfel de verificare, care sa se dovedeasca ca angajatul nu e bolnav, puteti sa nu platiti acest concediu medical", au mai aratat inspectorii de

munca. O alta solutie pentru angajatori ar fi aceea de a stabili de comun acord cu angajatii ca acestia sa-si ia jumatate din concediul de odihna in perioada muncilor agricole, pentru a-si putea rezolva problemele din gospodarii.


"Bolile inchipuite", greu de probat


Chiar si medicii de familie recunosc ca oamenii cer concedii "pe ochi frumosi", insa se feresc sa declare ca sint implicati in astfel de practici. Specialistii sint sceptici ca oamenii vor renunta sa apeleze la concedii medicale, indiferent de masurile care ar fi luate. "Foarte multi angajati vin in perioadele supraaglomerate si cer un certificat de concediu medical. Majoritatea incearca sa pacaleasca medicul,

insa mai sint si cazuri cind chiar sint bolnavi. Depinde de medic, insa eu verific foarte bine pacientul pina ma hotarasc daca sa-i dau sau nu concediu medical. Din cite am inteles, de anul viitor certificatele pentru concediu medical vor fi platite de Casa de Asigurari de Sanatate, nu de angajator, ca pina acum. Chiar si cu aceste noi reglementari, oamenii vor incerca in continuare sa obtina un concediu medical pentru a-si rezolva problemele, insa depinde doar de mediul de fa milie daca i-l va elibera sau nu", este

de parere Liliana Popescu, medic de familie in Focsani. Specialistii spun ca asemenea abateri sint greu de probat retroactiv. Pina in prezent, la Casa de Asigurari de Sanatate (CAS) Vrancea au fost inregistrate doar 5 plingeri referitoare la concediile medicale primite de angajati. Angajatorii reclama in majoritatea cazurilor ca cei din subordine ar beneficia de aceste concedii medicale in mod nejustificat si ca, in acest caz, exista o intelegere intre beneficiar si medicul care semneaza. "Am avut un caz in care certificatul de concediu medical avea numele beneficiarului modificat si fara parafa medicului, insa s-a stabilit ulterior ca nu era vorba de un concediu nejustificat, ci fusese o greseala a medicului care a fost

corectata. CAS Vrancea poate spune daca aceste concedii au fost corect acordate din punct de vedere legal si daca ele vor trebui decontate de angajator. In schimb, este destul de dificil sa verifici daca intr-adevar, in urma cu citeva luni, de exemplu, o persoana a avut o bronsita sau o alta afectiune. Mai usor este cu bolnavii cronici care trebuie sa se regaseasca in listele medicilor de familie cu respectiva afectiune", a declarat Daniela Stoica, medic sef al CAS Vrancea.


Maxim 180 de zile de concediu medical


Potrivit legii asigurarilor sociale, asiguratii din sistemul public beneficiaza de concediu medical si de indemnizatie pentru incapacitate temporara de munca, daca dovedesc respectiva incapacitate printr-un certificat. Durata maxima ce poate fi acordata intr-un an este de 180 de zile, insa in mod exceptional

aceasta se poate prelungi. Conform prevederilor legale, concediul medical poate fi acordat de medicul de familie pe o perioada de pina la 14 zile. Dupa aceasta perioada, concediul medical poate fi prelungit de medicul specialist pina la maxim 90 zile, insa in cazul in care beneficiarul concediului medical are nevoie de o perioada mai lunga de repaus, concediul de pina la 180 zile trebuie aprobat de un medic expert. "Peste perioada de 180 zile se pot acorda in mod exceptional inca 90 zile de concediu medical, la

recomandarea medicului specialist. Aceasta perioada trebuie insa vizata de Comisia Superioara a Institutului National de Expertiza Medicala si, de obicei, se acorda in cazul unor afectiuni locomotorii

care sint recuperabile", a precizat medicul Ioan Serghi, seful comisiei de expertiza medicala Vrancea. Acesta a precizat ca au fost cazuri in care patronii s-au adresat cu plingeri referitoare la concediile medicale atit la Casa Judeteana de Pensii, de care apartin si cabinetele de expertiza, cit si la Casa de Asigurari de Sanatate. "Sint destule situatii in care patronii incearca sa-i convinga pe oameni sa renunte la beneficiile acordate prin concediul medical in schimbul unor stimulente diverse. Mai ales in cazul in care aceste concedii sint de mai lunga durata, eu le-am recomandat oamenilor sa nu se lase convinsi, pentru ca renunta astfel si la alte beneficii", a completat doctorul Ioan Serghi. Cuantumul indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca se determina prin aplicarea unui procent de 75% la baza de calcul- media veniturilor din ultimele 6 luni anterioare concediului, pe baza carora s-au stabilit contributiile individuale de asigurari sociale.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.