Nu va pierdeti urechile la locul de munca!
Agentii economici au fost instruiti cu privire la masurile de combatere zgomotului la serviciu u 14,49% dintre angajati sint expusi la zgomot u desi angajatii nu le poarta, antifoanele sting zgomotele de fundal, astfel incit colegii sau soneriile de avertizare sint mai usor de auzit
Inspectoratul Teritorial de Munca Vrancea a desfasurat ieri prima
intilnire din cadrul campaniei "Reduceti expunerea la zgomot", la
care au participat 15 reprezentanti ai agentilor economici, mare
parte din domeniul constructiilor. Actiunea, inclusa in Saptamina
europeana pentru securitate si sanatate in munca, a vizat modul
de combatere a zgomotului si evitarea expunerii lucratorilor la
acest factor de risc, care poate determina stres la locul de munca,
accidente de munca sau alte imbolnaviri, leziuni ale urechilor sau
chiar pierderea ireversibila a auzului. "Angajatorii trebuie sa
dispuna masuri organizatorice de eliminare sau combatere a
zgomotului la sursa, sa evite expunerea la zgomot a lucratorilor,
prin organizarea mai buna a muncii, prin asigurarea unor
echipamente individuale de protectie. Trebuie sa acceptam ca
zgomotul este un factor de risc care genereaza probleme si care
trebuie tratat ca atare", a aratat Victoria Diaconu, inspector sef la
ITM Vrancea. Inspectorii de munca Valentina Anghel si Oana
Duca au prezentat principalele riscuri ale expunerii la zgomot si
masurile ce se impun in domeniul constructiilor. Specialistii au
precizat ca patronii sint obligati, conform legii, sa evalueze riscul
expunerii la zgomot a salariatilor, in functie de nivelul, tipul si
durata expunerii. In cadrul instruirii au fost reprezentate pe
calculator si nivelul de zgomot realizat de diverse obiecte si utilaje,
de la un simplu telefon (30 decibeli), la un buldozer (90 decibeli)
sau chiar motorul unui avion (130 decibeli la decolare). Conform
legislatiei, la locul de munca este admisa o limita maxima de
zgomot de 87 decibeli A. Pierderea auzului este cauzata, de
regula, de expunerea prelungita la un zgomot de peste 85 decibeli
A, leziunea, desi nedureroasa, fiind adesea permanenta. Senzatia
de durere se simte insa in jurul a 140 decibeli A. "Zgomotul este
un sunet nedorit sau daunator. Acesta poate determina pierderi
auditive iremediabile, accidente de munca si poate fi un factor
pentru alte imbolnaviri. Un studiu din anul 2001 arata ca, in
Romania, 40,3% dintre angajati sint expusi la noxe, din care
14,49% sint expusi la zgomot. Numarul bolilor profesionale a
crescut continuu din 1992, de la 50-54, ajungind la 890 in anul
2002", a aratat inspectorul Valeria Anghel.
Patronii nu dau dopuri pentru urechi
Specialistii de la ITM au afirmat ca nu numai angajatii din
constructii sint supusi acestui risc la locul de munca, ci si cei din
transport, agricultura, comunicatii, ba chiar si cei din invatamint,
sanatate, baruri si restaurante. Cu toate acestea, pina acum, in
Vrancea, nu a fost inregistrata oficial nici o boala profesionala
legata de auz, ceea ce spune multe despre modul in care se
efectueaza controalele periodice ale angajatilor. "In 2001 am avut
8 boli profesionale inregistrate, toate fiind astm bronsic. In 2001,
acestea au scazut la 7, din care 4 astm bronsic, in 2003 au existat
5, iar in 2004 doar 2. In 2005 nu a fost inregistrata nici o boala
profesionala. Pina acum nu am inregistrat nici o boala legata de
auz, ceea ce nu credem ca reflecta realitatea. Primul pas este
depistarea de catre medic, ceea ce nu se face", a mai afirmat
Victoria Diaconu. Circa 20 de angajatori au fost verificati in
ultimele zile cu privire la nivelul de zgomot de la locul de munca,
foarte putini asigurind echipamente de protectie angajatilor.
Inspectorii de munca au constatat ca patronii vrinceni nu au facut
determinari ale nivelelor de zgomot, nu au intocmit programe de
reducerea expunerii angajatilor la acest factor de risc, unii
operatori neutilizind nici antifoane desi zgomotul depaseste 85
decibeli la locul de munca. De altfel, de multe ori angajatii nu sint
dotati cu echipamente individuale de protectie, cum ar fi dopuri
pentru urechi. "In putinele locuri unde am gasit asemenea
echipamente lucratorii nu le purtau, pe motiv ca ba nu le vin, ba nu
sint fixabile. Angajatorii trebuie sa se preocupe si de eficienta
acestor echipamente si trebuie sa-si consulte salariatii atunci cind
le cumpara, pentru a alege cea mai confortabila solutie. Unii
angajati mai spun ca nu poarta echipamentele pe motiv ca nu se
mai inteleg in manevrarea utilajelor cu cei din jur. Oamenii trebuie
sa stie ca aceste antifoane sting zgomotele de fundal, astfel incit
colegii, soneriile de avertizare etc. sint mai usor de auzit", a
mentionat inspectorul de munca Oana Duca. ITM a constatat si
neefectuarea controlului medical periodic al angajatilor, iar acolo
unde acesta este facut nu include si un examen auditiv. Astazi,
ITM va realiza o noua instruire cu reprezentantii firmelor din
domeniul prelucrarii lemnului.