Social

Criza musca din lefurile profesorilor si pensiile asistatilor

Sumele mici alocate prin bugetul de stat primariilor au adus nemultumiri in localitati, in conditiile in care unii edili au cheltuit deja jumatate din suma alocata pentru intregul an u banii abia asigura salariile in scoli si ajutoarele sociale, intrucit s-a primit cu 15 milioane de lei mai putin decit anul trecut u Primaria municipiului Focsani a primit cei mai multi bani, iar in rural comuna cea mai privilegiata la repartitia bugetara este Homocea, care a primit mai mult chiar decit orasele Odobesti si Panciu u 80% din fondurile care au revenit judetului au fost repartizate de Directia Finantelor Publice, împartirea diferentei de 20% fiind in competenta Consiliului Judetean

Primariile au aflat pe ce sume se pot baza anul acesta de la bugetul de stat. Cifrele arata insa ca localitatile se vor zbate din greu ca sa functioneze in 2010, daca nu se va ajunge chiar in situatia de a se pune lacat pe primarii. Zilele acestea primarii au primit o prima repartizare a sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, respectiv din TVA, pentru finantarea cheltuielilor descentralizate, dar va mai urma o defalcare, din impozitul pe profit. Spre surprinderea multor edili, sumele alocate pentru echilibrarea bugetelor locale asigura o functionare de citeva luni. Potrivit legii, consiliile judetene mai pot sa imparta bugetelor locale doar 20% din sumele pentru echilibrare, restul de 80% fiind date la primarii de catre Directiile Generale ale Finantelor Publice dupa o formula matematica inclusa in lege si care nu are de-a face cu politica. DGFP Vrancea a impartit banii primariilor din judet de la 1 februarie. Conform legii finantelor publice si Consiliul Judetean ar fi trebuit sa convoace o sedinta pentru distribuirea banilor primiti de la Guvern.

Bani mai putin pentru salariile profesorilor

Consiliul Judetean a primit anul acesta pentru cheltuielile proprii si cele cu institutiile subordonate suma de 44.544.000 de lei, mai mare cu aproape10 milioane de lei fata de cea de anul trecut, care a fost in bugetul initial de 35.025.000 lei. DGFP a impartit direct primariilor 53.162.000 de lei. Potrivit legii insa din aceasta suma 27% se distribuie din nou CJ. Astfel ca cele 73 de procente ramase, 80% merg la primarii pentru functionarea acestora si restul de 20% vor fi distribuiti de CJ pe criterii privind dezvoltarea, scopul fiind sprijinirea unitatilor administrativ-teritoriale cu initiativa si a celor care, in 2009, nu au beneficiat de alocatii financiare satisfacatoare. "Banii alocati provin din cote defalcate pentru echilibrarea bugetelor locale, sume defalcate din TVA din impozitul pe venit si sume defalcate din TVA pentru finantarea cheltuielilor descentralizate de la nivelul localitatilor. Primele doua sint alocate cheltuielilor proprii de functionare a primariilor, iar cheltuielile descentralizate se refera la plata salariilor profesorilor si ajutoarelor sociale si de incalzire", ne-a precizat seful Serviciului Sinteza si Asistenta Elaborarii si Executiei Bugetelor Locale (SSAEEBL), din cadrul DGFP, Gabriel Pavaloaie. Pentru finantarea locala, judetul nostru a primit de la bugetul de stat din sume defalcate din TVA suma de 203, 4 milioane de lei, la care se adauga 53,1 milioane de lei proveniti din sumele defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale. Din aceste sume, 153,9 milioane de lei reprezinta numai plata salariilor profesorilor, in timp ce suma de 21,5 milioane de lei este rezervata ajutoarelor sociale si de incalzire. Comparind aceste sume cu cele din anul 2009 se poate constata o diminuare a lor, cu 15 milioane de lei in anul 2010, ceea ce va afecta in mod direct activitatea administratiei publice locale din judet. In primul rind se remarca o diminuare a sumelor alocate cheltuielilor de personal din invatamint, care anul trecut se ridicau la 178 de milioane de lei. Aceasta in conditiile in care peste 400 de catedre vor disparea din luna septembrie. Pentru 2010, sumele pentru finantarea cheltuielilor aferente drumurilor judetene si comunale sint la aceeasi valoare ca si in anul precedent, adica de 10.863.000 lei.

Focsaniul a luat crema

Finantistii au impartit saracia in primul rind intre orase si cele doua municipii ale judetului. Primaria Focsani, capitala de judet, a primit ca de obicei cei mai multi bani. Din totalul de 58.314.000 de lei, din sumele defalcate din TVA, 52.157.000 de lei reprezinta sume alocate salariilor personalului din invatamintul focsanean, iar 455.000 de lei este valoarea sumelor alocate pentru ajutoarele sociale si de incalzire. Diferenta de aproape 400.000 de lei din sumele defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale a fost directionata pentru sustinerea functionarii institutiei. Potrivit primarului Decebal Bacinschi, dupa aceasta repartizare bugetul local va fi supus aprobarii Consiliului Local, martea viitoare. In prezent proiectul de buget al Focsaniului se afla afisat pe site-ul institutiei, fiind supus astazi dezbaterii publice. La municipiul Adjud repartitia bugetara s-a ridicat la 13.383.000 de lei, din care 10.149.000 de lei au fost alocati salariilor profesorilor, iar 1.201.000 de lei reprezinta ajutoarele sociale si de incalzire. Orasul Odobesti a primit prin repartitie bugetara 5,4 milioane de lei. Din aceasta suma 4,4 milioane de lei reprezinta sumele aferente platii salariilor angajatilor institutiilor de invatamint, iar suma de 305.000 de lei reprezinta totalul ajutoarelor sociale si de caldura. La Primaria Panciu s-a repartizat suma de 5,1 milioane de lei, din care plata profesorilor pe anul 2010 se ridica la 4,1 milioane de lei, ajutoarele sociale si incalzirea ajung si ele la 290.000 de lei, diferenta de peste 100.000 de lei fiind destinata asigurarii bunei functionari a primariei.

Marasestiul a primit jumatate din cit avea nevoie

Marasesti este orasul care a primit cei mai multi bani anul acesta. Din cei 8.028.000 de lei alocati, peste 5 milioane de lei revin salariilor cadrelor didactice, iar 1,2 milioane de lei reprezinta ajutoarele sociale si de incalzire. Cei peste 600.000 de lei reprezinta repartitia cheltuielilor de functionare a primariei. Totusi, suma repartizata este abia la jumatate din necesarul orasului. Primaria Marasesti ar avea nevoie de un buget de 16.000.000 lei (160 de miliarde de lei vechi) pentru acoperirea datoriilor, restantelor si asigurarea in bune conditii a activitatii de zi cu zi. Potrivit primarului Constantin Vlase veniturile proprii nu depasesc 25 de miliarde de lei vechi, ceea ce reprezinta mai putin de un sfert din necesarul bugetului local. Datoria publica a orasului este de 8.000.000 de lei din care 800.000 de lei trebuie platiti pina la 20 februarie. Cele 8 miliarde de lei vechi reprezinta numai dobinda la imprumutul bancar contractat pentru modernizarea unei piete agroalimentare, nu si ratele restante. Facturile neplatite se ridica la 11,2 miliarde de lei vechi. "Nu stiu de unde vom face rost de bani fiindca veniturile noastre proprii la bugetul local sint foarte reduse", ne-a declarat primarul Constantin Vlase. Edilul sef considera ca bugetul repartizat orasului Marasesti nu numai ca nu va ajunge, dar el este gata epuizat din cauza datoriilor restante.

Cea mai bogata saraca

Cea mai mare suma a fost alocata, in functie de numarul de locuitori si de suprafata detinuta in intravilan, localitatii Homocea. Primarul liberal Neculai Ionescu va avea de impartit anul acesta suma de 5,8 milioane de lei, mai mult chiar decit primarii unor orase ca Odobesti si Panciu. Din aceasta suma 3,1 milioane vor reveni salariilor profesorilor, iar 2,3 milioane de lei reprezinta sumele destinate ajutoarelor sociale si de incalzire, in conditiile in care comuna are un numar record de dosare in plata. Locul doi in topul celor mai finantate comune merge la Vidra, primarului pesedist Nica Micu fiindu-i repartizata suma de 5,4 milioane de lei. Aceasta este urmata de Slobozia Bradului cu 4,5 milioane de lei. Cu putin peste 3 milioane de lei, fiecare, topul celor 5 mai bine finantate comune este completat cu localitatile Nereju si Vulturu, care au in jur de 8.000 de locuitori. Potrivit contabilei sefe de la Vulturu, suma este destul de mica fata de nevoiele localitatii. "Am primit repartitia bugetara de la Finante, dar suma este foarte mica. Acum asteptam si distribuirea banilor de la Consiliul Judetean, dupa care urmeaza sa intocmim proiectul de buget local", a precizat contabila. De fata era si prefectul Ion Oprea, care a dat asigurari ca sumele repartizate initial nu sint batute in cuie. "E adevarat ca sumele sint poate insuficiente, dar ne asteptam si la citeva rectificari bugetare anul acesta", a spus Ion Oprea.

Ce mai mica suma a primit Rastoaca, localitate care cu 631.000 de lei se situeaza la coada clasamentului. La aceasta suma se mai adauga aproape 500.000 de lei din sume defalcate din TVA. "Cred ca anul acesta avem bani pentru functionare pentru 7-8 luni", ne-a declarat primarul Vasile Dima. Si primarul Bolotestiului se arata nemultumit de buget. "Am primit cu 1,6 miliarde de lei mai putin decit anul trecut. Ne ajunge atit cit sa functionam. Despre investitii nici nu se pune problema. Sa vedem ce primim de la Consiliul Judetean", spune Stefan Sichin.

Taxele si impozitele locale, esentiale la distribuirea sumelor

Finantistii sustin insa ca multe unitati administrative mai pot solicita, pe parcursul anului sume in completarea bugetelor locale, dar pentru alocarea acestora se va tine cont de prioritati, proiecte si nu in ultimul rind de gradul de incasare a veniturilor proprii pe anii anteriori. De altfel, gradul de incasare a impozitelor si taxelor locale cintareste destul de mult in balanta si la prima repartitie bugetara a anului. "Ideal ar fi ca primariile sa aiba peste 90% gradul de incasare a veniturilor proprii, insa nu putem cere acest lucru la capitolul amenzi. Fie ele din circulatie, cersetorie sau prostitutie. Aici nu mai sint vinovati primarii. Nu depinde de ei. Ce ne intereseaza pe noi in primul rind este gradul de incasare la impozitul pe locuinte, terenuri si auto. Daca acesta este incasat cum trebuie, dovedeste interesul primarului, plus ca inseamna si mai multi bani care trebuie sa se intoarca localitatii respective", ne-a precizat finantistul Gabriel Pavaloaie. Sume suplimentare vor mai primi primariile si de la Consiliul Judetean, dar vor fi mai putine, iar la repartizarea lor va cintari mult starea drumurilor, proiectele de dezvoltare si, ca de obicei, apartenenta politica a primarului. (Doina GANEA)

Cum se constituie bugetele locale?

Veniturile proprii la bugetele locale se constituie din taxe si impozite locale "" cele mai frecvente fiind cele pe cladiri, terenuri, automobile "" la care se adauga chiriile si redeventele din concesiuni si inca 47% din impozitul pe venit colectat la nivelul localitatii respective. 13% din impozitul pe venit colectat la nivelul fiecarei localitati merge la bugetul propriu al Consiliului Judetean, 22% va fi repartizat Directiei de Finante, in timp ce diferenta de 18% ramine la bugetul de stat. Pe linga aceste venituri proprii, bugetele locale primesc cote defalcate din TVA si din sume pentru echilibrare. TVA-ul se colecteaza la nivelul DGFP si se trimite la bugetul statului, apoi este repartizat prin legea bugetului, dupa anumite criterii, fiecarui judet. Consiliul Judetean beneficiaza de 27% din TVA-ul repartizat judetului. Diferenta de 73% si inca 22% din impozitul pe venit repartizat la DGFP constituie sumele totale pentru echilibrarea bugetelor locale din care 20 de procente sint la dispozitia consiliilor judetene, iar restul se dau prin decizia directorilor finantisti. (D. G.)

---