Social

Cind toata lumea plingea, plingea si mortul!

Ziarul de Vrancea
19 oct 2009 4013 vizualizări
Vrancea arhaica, in lumina reflectoarelor: episodul pilot al filmului documentar Zestrea Romanilor - Tara Vrancei , produs de postul de televiziune TVR 2, a fost vizionat in premiera la Focsani de taranii actori, imbracati in straie populare u realizatorii au dezvaluit amanunte de culise din timpul filmarilor si au vorbit pentru ziarul nostru despre comorile ascunse in Vrancea arhaica, cum ar fi jocurile de priveghi, colinda antifonica, buciumul sau cimpoiul, unice in tara u la Nereju, unde s-a filmat ritualul de trecere la cele vesnice, o batrinica a jucat rolul mortului ca o adevarata actrita u cind toata lumea plingea, plingea si mortul , ne-a dezvaluit realizatoarea Carmen Stoica u puteti urmari filmul-document despre traditiile Vrancei din vremuri apuse in fiecare duminica si miercuri, pe TVR2

Buricatul nou nascutului si botezul pruncului la Vintileasca, o nunta arhaica de la Paulesti, in care au jucat peste 300 de mocani, priveghiul, mormintarea si alungarea duhurilor rele cu masti, la Nereju, cu un viu in rol de mort, coboritul oilor de la munte, obiceiurile de Paste, de Craciun, Hora satului, sezatoarea sau mestesugurile populare, in care actorii principali au fost tarani autentici din Vrancea, au fost bagate intr-o capsula a timpului pentru a fi oferite generatiilor viitoare dar si tuturor celor care mai cred ca vesnicia s-a nascut la sat. Bogatiile creatiei populare si traditiile Tarii Vrancei, din vremuri imemorabile, au fost scoase astfel la suprafata, ca dintr-o lada de zestre. Simbata dimineata, zeci de copii si batrini ninsi de ani, imbracati in costume traditionale, alaturi de primari din localitatile de munte si personalitati din viata culturala vrinceana, au umplut sala mare a Consiliului Judetean, pentru a vedea identitatea etnografica a Vrancei surprinsa pe pelicula. Simbata a fost vizionat in premiera primul episod pilot din documentarul artistic de etnografie si antropologie culturala taraneasca "Zestrea Romanilor - Tara Vrancei", produs de postul national de televiziune TVR 2. Zeci de actori-tarani, care au jucat in cele 15 episoade ale filmului documentar, filmat in 27 de localitati, timp de 14 luni, au urmarit cu emotie, uimire si, pe alocuri, cu amuzament, pelicula rezumat, dar si un episod privind ritualul de nunta la Paulesti, in care rolul mirelui a fost jucat cu insufletire chiar de baiatul unuia dintre edilii din localitate. Taranii din mai multe comune au aratat astfel cum se faceau nuntile pe vremuri, cum se negocia zestrea si cum mirii isi cereau "iertaciune" de la parinti, intr-un ritual care dura pe vremuri chiar si 20 de minute.


"Radacina de vrincean"


In cadrul serialului s-a urmarit reconstituirea unor vechi datini si traditii de pe aceste plaiuri, de la riturile de trecere (botez, nunta, inmormintare), la obiceiurile de peste an sau mestesugurile traditionale care se mai practica inca in cele mai indepartate catune. S-a filmat la Paulesti, unde s-a reconstituit o nunta arhaica, la Nistoresti, Vintileasca, unde s-a realizat ritualul de nastere si botezul, hora satului cu scinciob, la Nereju, unde s-a filmat ritualul de inmormintare, cu ajutorul Chiparusului, la Naruja, Birsesti, Spulber, Paltin, Soveja, Vizantea Livezi, Valea Sarii, dar si in podgoriile Panciu si Cotesti. Echipa TVR2 i-a descoperit si pe batrinii din Maicanesti, care inca mai cinta colinda umblata, cea mai veche din tara. Realizatorii de la TVR, unii dintre ei specialisti in etnografie, au ramas impresionati de ritualul de inmormintare de la Nereju. Aici, o batrinica din catunul Sahastru, pe nume Stana Donie, a acceptat sa joace rolul moartei in pelicula de la TVR. Producatorul Carmen Stoica spune ca batrina s-a dovedit a fi o actrita desavirsita, chiar daca la un moment dat, fiind emotionata, a inceput sa plinga laolalta cu bocitorii ei. "E un rol foarte greu de interpetat, un rol de mare actor, iti trebuie mare tarie de caracter", ne-a spus Carmen Stoica, care a ramas impresionata de bogatia culturii populare din Vrancea. "Satul romanesc a inceput sa moara cind nu s-a mai tesut pinza in casa, cind a inceput sa dispara notiunea de a fi cumsecade. Am uitat sa privim spre ceas. Timpul intotdeauna s-a masurat la romani prin formula: ho, ca ii timp", ne-a spus Alexandru Stoica, directorul de imagine al documentarului. Echipa de la TVR 2 care a lucrat cu sirg pentru renasterea traditiilor, prin scoaterea pe lumina peliculei, este alcatuita din: Carmen Stoica "" producator, Cristina Heroiu "" editor imagine, Angela Grigoras - redactor, Marian Manolache "" publicist, comentator, Alexandru Stoica "" director imagine, Alexandru Bait "" asistent imagine, Alexandru Tomescu "" video jurnalist, Adrian Tataru "" organizare productie, Sergiu Istrate "" electrica, Nicu Tofan "" sunet, Bebe Milan si Paul Tanasescu "" soferi. Partenerii proiectului au fost Consiliul Judetean si Centrul Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale, iar din bugetul judetului s-au alocat 90.000 de lei pentru acest serial. In incursiunile din judet, profesionistii de la TVR au fost ajutati si de artistii de la Ansamblul Flocloric "Tara Vrancei". Documentarul poate fi vizionat in fiecare zi de duminica, de la ora 8.30, si in reluare miercuri, de la ora 14.30, pe TVR 2. (Mihaela BESLEAGA)


"Cel mai greu lucru e sa gasesti personajul care joaca rolul mortului"


  • Jocurile de priveghi, colinda antifonica, cimpoiul - unice in tara


  • Cu o istorie de 10 ani, proiectul "Zestrea Romanilor" isi propune sa scoata la lumina si sa reinvie traditii arhaice din cele mai diverse zone etnografice ale tarii. Rezultatul este un film documentar, prezentat saptaminal pe postul TVR 2. Ce au descoperit realizatorii acestui documentar in Vrancea si care sint bogatiile culturale cu care ne putm mindri, puteti afla din interviul de mai jos, realizat cu producatorul filmului, Carmen Stoica.



    Reporter: Cum ati decis sa va implicati in acest film de antropologie culturala?


    Carmen Stoica: Proiectul s-a nascut in urma cu 12 ani, alaturi de sotul meu, care este director de imagine, cind am vrut sa redescoperim vechea impartire a Romaniei pe tari si pe zone etnografice. Pilotul avea un alt fir conducator. Voiam cu "Piper, putina sare si un strop de licoare", sa descoperim bucataria romaneasca, care este foarte bogata si variata si considerata o bucatarie grea. Dupa realizarea pilotului ni s-a spus sa facem mai bine un documentar clasic, iar actorii sa fie de fapt taranii. Si asa a trebuit sa-i schimbam putin si titlul, care a dat nastere unor controverse, pentru ca era in 1999, trecuse putin de la Revolutie si unora le sunase putin pompos, ducindu-i cu gindul la Cintarea Romaniei. Am spus ca am plecat de la aceasta lada de zestre, din care in fiecare zi mai scoatem cite un produs, dar nu-l mai punem inapoi, si in final am lasat aceasta denumire, de "Zestrea Romanilor".


    Rep: Ce zestre ati gasit in Vrancea arhaica?


    C. S.: Am patruns cu niste pasi timizi, initial aveam impresia ca nu o sa mai gasim foarte mult. Intotdeauna incercam sa reconstituim cele trei rituri de trecere, viata de familie. Nu am putut in toate zonele. Aici ne-am bucurat ca dupa primele prospectii ne-am dat seama ca am putea sa realizam aceste lucruri. Ce aveti interesant este ca pe cele citeva vai principale fiecare inca isi mai pastreaza acel port specific, el seamana dar are si mari particularitati. Ce mai aveti in zona si a disparut in mare parte din alte zone montane ale Romaniei sint aceste jocuri de priveghi. Bineinteles, ele au suferit anumite mutatii, liniile melodice nu mai sint ca odinioara. Am gasit si geamparaua care se cinta la nunta si acea colinda antifonica pe care am mai descoperit-o doar in Apuseni si in sudul tarii. Este ceva nemaipomenit, colinda antifonica, sau colinda alergata este colinda cea mai veche ca linie melodica din Romania. Mai aveti inca foarte multi mesteri in prelucrarea lemnului. Rotaritul, dogaritul, in alte regiuni a disparut total, dvs il mai aveti. Aveti multi mesteri in instrumente muzicale. Cei de la oras cred ca au si uitat cum arata cimpoiul.


    Rep: Ce v-a placut in mod deosebit in aceste 27 de comunitati unde ati stat foarte mult?


    C. S. : Oamenii. Sint foarte calzi, primitori, ne-au impresionat ca vine din spate o generatie tinara dornica sa preia ceva din ceea ce stiu cei in virsta. Nu in tot judetul din pacate, probabil conteaza si liderul spiritual al comunitatii.


    "Cind toata lumea plingea, isi intra in rol, plingea si mortul"


    Rep: Ce a fost mai greu?


    C. S.: Cel mai greu este atunci cind vrei sa faci o reconstituire iar scenariul dintr-o carte este fals, mai gasesti citiva batrini in viata care au participat sau stiu de la bunici, strabunici, dar cel mai greu lucru este sa gasesti personajul care joaca rolul mortului. Au fost judete unde am putut sa trucam cu un manechin, pentru ca nu aveau o mare bogatie a obiectelor rituale care se puneau in sicriu. In Vrancea aveam neaparat nevoie de cineva care sa joace rolul mortului, pentru ca aveam foarte multe obiecte, inclusiv mascatii, in jurul sicriului. Am gasit acea femeie minunata, cu tarie de spirit, de la Nereju. Am oprit de citeva ori filmarile, pentru ca atunci cind toata lumea plingea, si isi intra in rol, plingea si mortul...


    Rep: Oameni simpli au devenit personaje, actori, au jucat cu multa insufletire, cum s-au transformat?


    C. S.: A existat dintotdeauna teatrul taranesc, din pacate am uitat noi de el. Cum am uitat de actorii tarani, de mesteri. Cel mai greu este sa il prinzi pe taran in spontaneitatea lui. In momentul in care aude comanda "Motor!" la un moment dat el se retrage. De multe ori oprim camera, intram din nou intr-un dialog, pina il facem sa fie el. E foarte greu ca taranul sa fie taran.


    "Poate mesterul sarac este mai valoros decit cel scos in fata"


    Rep: Cit de departe ne aflam acum, in 2009, fata de ceea ce dvs ati vrut sa ne aratati prin acele obiceiuri, asa cum poate erau acum jumatate de secol?


    C. S. : Nici noi nu am reusit sa le reconstituim asa cum erau poate acum jumatate de secol, pentru ca nu mai sint fizionomiile din acea perioada, pieptanaturile din acea perioada, o mare parte a costumelor nu mai sint cele traditionale, ma refer la ie, pentru ca pinza de casa nu se mai lucreaza in casa, nu mai avem banii, mincarurile de odinioara.


    Rep: Comunismul ce rol a avut?


    C. S.: Mi-e greu sa spun daca a distrus, a facut bine sau rau. Exista oameni din satele izolate care spuneau ca pe vremuri se mai lucrau costume, altii spun ca au fost distruse inainte, altii dupa Revolutie. Nu cred ca ar trebui sa cautam vinovatul, haideti sa gasim niste solutii. Am gasit mesteri saraci, care nu sint ajutati, si poate ca mesterul sarac este mai valoros decit cel pe care il scoatem in fata si de fapt 80% din produsele realizate sint kitchuri. Ar trebui sa incercam sa gasim noile talente, sa ne indreptam catre copiii satelor, pentru ca ei sint saraci, nu-si permit sa vina la oras, la o selectie de muzica populara, sa vedem daca au talent la pictura, sa prelucreze lemnul.


    "Femeile au reinceput sa teasa pinza de casa"


    Rep: Ce trebuie sa facem cu acest film? Ne uitam, raminem uimiti si...?


    C. S.: Au fost citeva judete care au facut ceva in urma noastra. In Maramures sint citeva localitati unde cel putin o data pe luna este o nunta traditionala. In alte judete exista un botez traditional. In zona Mehedintiului, unde am reconstituit cintecul zorilor, niste cintece rituale foarte interesante, de la inmormintari, au inceput din nou femeile tinere sa cinte aceste cintece rituale. Sint zone in care femeile au inceput sa teasa pinza de casa sa mai poata sa faca un costum national.


    Rep: Fata de alte zone etnografice din tara, de o mare bogatie si diversitate, ce avem in mod special?


    C. S.: Aveti unele dintre instrumentele vechi muzicale, cimpoiul si buciumul. Din pacate, nu exsta tineri care sa preia acest mestesug, si ar fi mare pacat. Si costumul traditional, cel autentic, din Tara Vrancei.


    A consemnat Silvia VRINCEANU


    "Ca argintu"â„¢ strecurat"- descintece culese din Vrancea

  • si descintecele din Tara Vrancei au fost reunite in volumul "Ca argintu"â„¢ strecurat - Descintecul din Vrancea", de Georgeta Vioreanu


  • Simbata a fost lansata si lucrarea "Ca argintu"â„¢ strecurat - Descintecul din Vrancea", rodul muncii de ani intregi ai profesoarei Georgeta Vioreanu, secretar literar la Teatrul Municipal "Mr. Gh. Pastia". Lucrarea este o culegere inedita de descintece pastrate inca in memoria colectiva a vrincenilor, din vremuri in care puterea magica a cuvintului putea indeparta bolile trupului si ale sufletului. "In toate zonele, de ses, deal si munte am gasit informatii despre descintece, informatori de peste 90 de ani, femei cu o memorie extraordinara, care desi mitraliau versurile, ceea ce spuneau era foarte interesant. Exista descintece cu apropiere de balada si de doina, unele fantastice, pentru adus ursitul, pentru a intoarce dragostele, de asemenea descintecele pentru bolile oamenilor si animalelor", a relatat autoarea Georgeta Vioreanu. Textele sint insotite sugestiv de imagini grafice realizate in tehnica clasica a punctului si a liniei artistice, de catre profesoara Doina Marga Zait, care a incercat sa gaseasca o solutie artistica potrivita pentru asemenea texte. Realizatorii si-au motivat alegerea de a tipari o carte cu aceasta tema intrucit descintecul, specia literara cea mai urgisita, a fost ignorata, multi autori avind o pozitie reticenta fata de aceasta zona. Cunoscatorii spun ca descintecele trebuiesc folosite cu bagare de seama intrucit cuvintele sint intr-asa fel mestesugite incit pot avea diferite efecte asupra oamenilor atunci cind sint invocate. Centrul Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale si-a propus sa salveze aceasta zona, pentru a fi transmisa generatiilor viitoare. Lucrarea cuprinde o parte stiintifica si una de etalare a descintecelor, dintre cele mai diverse: de vindecarea bolilor oamenilor si animalelor, de chemat ursitul, de deochi, de redat mana vacilor, de sperietura, de junghi, de intors argintul viu. Culegerea cuprinde 105 descintece, culese de la 47 de informatori, mai ales din zona de munte a judetului. Impreuna cu cartea a fost realizat si un CD in care sint incluse vocile descintatoarelor, document care va ramine la Centrul pentru Conservare. (Mihaela BESLEAGA)



    În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

    Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

    Comentarii: 4

    Adaugă comentariu
    , acum 737072 zile, 4 ore, 27 minute, 8 secunde
    Poate din graba a fost uitata tocmai aceea, "de-a buzunaritul"!!
    , acum 737072 zile, 4 ore, 27 minute, 8 secunde
    XXXX inseamna ca esti un superdobitoc? Cele scrise mai sus de tine,xxxx,nu au nicio legatura cu ce insinuezi.Foarte multa munca, daruire,inteligenta si bun simt, asta -i tot.
    , acum 737072 zile, 4 ore, 27 minute, 8 secunde
    Felicitari!! Sunt mandru ca sunt vrancean, de acolo de unde traditia inca nu a fost uitata, si cu ajutorul unor oameni inimosi nici nu va fi uitata. Felicitari Doamnei Stana Georgescu si copiilor, dar citeste integral
    , acum 737072 zile, 4 ore, 27 minute, 8 secunde
    Doamne, cand il vad pe nenea Stoianof ma ia cu frisoane... Pai ce are de a face acest om cu adevarata cultura vranceana?
    Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
    Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
    1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
    2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
    3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
    4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
    Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
    Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
    Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.