Nasterea Maicii Domnului, hotarul dintre vara si toamna
Nasterea Maicii Domnului, care se praznuieste astazi, mai este cunoscuta in popor ca Sfinta Marie Mica. Aceasta este prima mare sarbatoare din cursul anului bisericesc care a inceput la 1 septembrie. Desi Sfinta Scriptura nu relateaza acest eveniment, scrierile apocrife ofera multe amanunte despre originea si copilaria Fecioarei Maria. Cea mai importanta sursa este Protoevanghelia lui Iacov, o lucrare iudeo-crestina din secolul al II-lea. Tatal Fecioarei Maria se numea Ioachim si era din semintia lui Iuda, iar sotia lui Ioachim se numea Ana si era fiica preotului Matthan. Astfel, tatal Fecioarei Maria era un urmas al regelui David, iar mama, o descendenta din familia preoteasca a lui Aaron, implinindu-se prin aceasta proorocia ca Mesia va avea o dubla descendenta: imparateasca si preoteasca. Pentru ca nu aveau copii, Ioachim si Ana au inceput sa fie ironizati si batjocoriti de oameni, pentru ca lipsa copiilor era considerata un blestem din partea lui Dumnezeu. Totusi, Ioachim si Ana nu s-au razvratit impotriva lui Dumnezeu, nici nu au renuntat la viata lor virtuoasa, rugindu-se cu lacrimi si nadajduind in bunatatea lui Dumnezeu. Arhanghelul Gavriil a fost cel care le-a adus veste cea mare a nasterii. Sarbatoarea Nasterii Maicii Domnului marcheaza hotarul astronomic dintre vara si toamna. Batranii spun ca in aceasta zi rindunelele pleaca spre zonele calde, insectele incep sa se ascunda in pamint, iar frigul isi face simtita prezenta. De aici si spusa: "O trecut Sintamarie, leapada si palarie!". Acum au loc diferite tirguri si iarmaroace. Din aceasta zi se incep unele activitati practice specifice: culegerea unor fructe si plante medicinale, batutul nucilor, recoltarea ogoarelor, culesul viilor, semanatul cerealelor de toamna. Peste 2 milioane de romani isi serbeaza astazi ziua onomastica. (M. B.)